Trandafirul Negru

Capitolul 1

         Stăteam la micul dejun cu părintii mei şi cu făţiorul meu mai mic, Johnathan.  Frăţiorul meu cu ochii albaştri, iar părul de un şaten deschis ( măcar la asta ne asemănam). Mama o femeie, foarte frumoasă, ea având părul negru ca abanosu, iar ochii verzi. Tatăl meu, ei bine el zici că eram eu, cum ar veni. Pentru că el avea părul şaten deschis şi ochii căprui.                                                                                                                                                                                         

- Care-i faza, puştulică ? l-am întrebat eu pe Johnathan în timp ce îi stricam freza cea nouă.                                                                                                                  - Hei, termină. Eşti chiar foarte enervantă !                                                                                                                          

- Atunci hai să vorbim despre, prietena ta…                                                                                                                                                                                         

       Nu am mai putut să continui că deja Johnathan îmi pusăse mâna la gură. Părinţii noștri nu știau că Johnathan avea o iubită, iar eu mereu mă amuzam pe această seamă. Mi-am luat rucsacul meu cu  Beatles și am plecat spre școala, zâmbind.

                                                                            *

           Mergeam impreună cu prietena mea cea mai bună, Adelaide Hall. O fată isteata și foarte, foarte de treabă. Ea avea părul tuns bob scurt și culoarea lui era de un blond spălăcit, iar ochii căprui. Eram bucuroasă că o aveam mai mereu prin preajmă.

   - Ce facem azi, de Hallowen ? intrebă ea în timp ce un băiat îi făcea avansuri, iar ea mârai la el.

  - Nu știu. Ne îmbrăcăm în costume și după unde mergem ?

 - În cimitir ! strigă Adelaide.

- Oh, inseamnă că o să fie un Hallowen superb ! am bombănit eu.

- Hai măă... o să fie foarte tare ! Da?! 

- Bine, bine, cum zici tu.

     Ne-am dus la ora de chimie ( pentru Adelaide, cea mai frumoasă oră ) și ne-am așezat pe scaunele din laborator. Și cum era de așteptat, ora a trecut atât de greu, că simteam că îmbătrânesc. După ce am ieșit am intrebat-o pe Adelaide : 

  - Deci, ne întâlnim la cimitir ? În ce o să te îmbraci ? Eu înca nu știu.

  - E suuuurpiriză ! a spus ea în timp ce se indepărta de mine.

 - Sper să fie una frumoasă! am strigat eu după Adelaide. Ea mi-a trimis o bezea. Eu am prins-o și am râs amândouă.

    În timp ce mă întorceam spre casă, am decis să mă opresc la un magazin de haine special pentru Hallowen. Și în timp ce vroiam să deschid ușa, ceva mi-a căpătat atenția în spatele meu. O bătaie într-e puicuţe. M-am întors înapoi cu fața spre magazin, iar o ușă de fier m-a trântit pe asfaltul rece ca ghiața, dar și foarte aspru. Ghiozdanul meu cu Beatles s-a desfăcut, iar câteva cărti au ieșit din el ( nu că aș fi avut eu multe cărti în el dar... totuși ).