Capitolul 34

940 42 1
                                    

DYLAN

Noaptea trecută parcă a zburat. A trecut atât de repede încât atunci când m-am trezit dimineață doar fapul că o aveam în brațele mele mă asigura că totul este real. A fost o noapte plină. De pasiune. De iubire. De declarații siropoase de care nu mă credeam în stare că le voi putea face vreodată. De pur și simplu noi. Doar eu și iubita mea.

După momentul de la zid am urcat în mașină să venim spre casă, însă Amaya era atât de pornită încât mâinile ei mă pipăiau în locuri neortodoxe așa că am tras pe dreapta și am facut sex cu ea așa cum a cerut, de data asta. Tare, repede și adânc. Absorbiți unul de celălalt. Dar dacă a fost tot atâta pasiune și iubire se numeste sex sau e dragoste? Poate puțin din amândouă. Adică, a fost mai multe dragoste dar combinată cu sex. Ca...tăria combinată cu suc de portocale ca să nu te dărâme de tot. Cert este că din toată povestea asta am ieșit amândoi mai mult decât satisfăcuți. Carnal și sufletește. Apoi a urmat un act în lift, între etajele doi si trei. Oglinzile făceau totul mai intens și parcă totul se repeta de trei ori. Iar sunetele pe care le scoate...Drace, dacă am mai auzit o femeie gemând atât de frumos.

Am tachinat-o cu faptul că se da sfântă în fața mea, dar de fapt este un drac împielițat. Când am început s-o sărut la zid și a observat încotro se îndreaptă situația a spus vehement că nu o face acolo, dar să fiu a naibii dacă ceea ce a gândit, cu ceea ce a spus și cu ceea ce a făcut au coincis măcar cinci la sută. Am început să cred că îi place să o facă în locuri publice, doar că are nevoie de un impuls. De mine. Sunt sigur că n-a mai făcut-o niciodată altundeva decât în pat.

După atâta efort am avut amândoi nevoie de o baie bună. Iar cum eu sunt un econom de când ea m-a învățat să nu mai arunc încoace și-ncolo cu banii, am făcut duș împreună ca să nu consumăm multă apă caldă. Dar atât de bine s-a simțit că nu am ieșit până când apa n-a fost gheață.

Apoi, stând în pat m-am gândit dacă a fost OK ceea ce am făcut. Amaya trebuia să se recupereze, nu să depună atât de mult efort. Deși am fost atent, am avut grijă și toate cele tot nu pot să îmi scot din cap ideea că noaptea trecută i-ar putea face rău. Abia aștept să vedem medicul și mă rog la Dumnezeu și discipolii lui să aibă milă de mine. Am stat restul nopții treaz și am privit-o. Am vrut să fiu pe fază dacă se întâmplă ceva.

Ceva îmi spune că nu o să mă satur niciodată de ea. De tot ce înseamnă Amaya: trup, minte și suflet. Sper doar să nu afle nimic din trecutul meu întunecat, care oricum este o cameră încuiată bine de banii tatei. Deci nu are de unde afla dacă eu sau familia mea nu îi spunem.

Faptul că ea și-a revenit este cu adevărat o minune. O minune de care nu ne-a privat divinitatea. Și pentru asta, o să îi fiu recunoscător mereu. Pentru faptul că, de acum încolo, pot să construiesc cu Amaya tot ceea ce ne dorim.

— Am terminat aici, vocea ei subțire mă scoate din amintirile cu ea goală.

Îmi trec repede mâna prin spuma de bărbierit și o întind pe față-n timp ce strig:

— Mai am puțin!

Ușa se deschide, prin crăpătura acesteia apare un cap blond. Intră încet, iar când închide ușa se lipește cu spatele de lemnul ei și mă privește serioasă. Bineînțeles că nu are bastonul cu ea! Dacă nu ar fi atât de încăpățânată ar fi perfect!

— Ești mai ceva ca o femeie – își dă ochii peste cap, gest pe care cred că și l-a însușit de la mine.

Poate că nu-mi lua atât dacă nu rememoram fiecare act sexual de seara trecută. Dacă nu mă gândeam la buzele ei umflate, la piela ei de foc și la glasul ei stins de atâtea gemete.

Învață-mă să iubesc ° Volumul IUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum