Capitolul I - Descrierea

66 8 2
                                    

Plouă..Sunetul picăturilor de ploaie ce lovesc intens geamul clasei mă liniștește. Sunt singură, fără familie care să mă sprijine..

Nu înțeleg de ce mi s-a întâmplat mie asta.. cu ce am greșit? Sunt doar un copil lăsat în voia sorții, în voia lui Dumnezeu..

Îmi doresc din nou familia pe care am avut-o.. Tatăl meu care era alături de mine mereu,mă iubea nespus de mult și-mi vorbea atât de frumos.. glasul lui dulce.. Fratele meu care îmi lua întotdeauna apărarea și mama.... mama care era exemplul de urmat. O femeie extrem de frumoasa,grijulie și cu un suflet mare.

O lacrimă fierbinte se scurge pe obrazul meu stâng urmată de o ploaie de lacrimi. Nu mă mai pot abține și izbucnesc în plâns.

Dar.. mi-am promis ca n-o sa ma mai gândesc la asta și-mi voi continua viata.. În mintea mea e o lupta de nedescris.. Ce sa fac? Cum sa continui asa? Nu mai pot, nu mai rezist.. Ii cer scuze profesorului meu și luând o lamă din ghiozdan, fug la baie.

*Gata! Nu mai suport! Nu mai pot trăi așa! În momentul ăsta, asta e cea mai bună cale de urmat!* și în momentul acela îmi apropii lamă ușor, ușor de buze..

Se aude o voce de băiat venind spre mine, de ce acum, de ce în momentul asta? Trebuie sa ma grăbesc, dar e prea târziu.

-Mhm, buna! Eu sunt Calvin, m-a trimis profesorul nostru să te aduc înapoi. A spus ca lipsești de o vreme și sa te caut cat de repede pot..

*El e.. băiatul de care sunt îndrăgostită,dar în același timp îl urăsc pentru că el mi-a distrus ultima relație pe care am avut-o.*

Deci.. vii cu mine sau trebuie sa te iau pe sus?

-Vin acum, lasă-mă o clipă.

-Stai puțin, ce îndrăznești sa faci cu lama asta?!

-Nimic, am avut o problema și chiar mi-a trebuit. Dar, ce-ti pasa ție?

-Uite ca-mi pasă pentru ca pana la urma, ești colega mea și nu te pot lasa sa faci chiar ce vrei tu *si-mi smulge lamă din mana în timp ce se raneste singur*. Uite ce-ai făcut!A-i face bine dacă te-ai grăbi dacă nu vrei sa afle profesorul de asta.

*Mă spăl repede pe față și plec alături de el. Ma gândesc.. oare de ce ii pasa de mine? Pana acum era indiferent și se purta urât cu mine și acum instantaneu se schimba?!*

Ma rog.. ajung în clasă și toți colegii încep sa țipe:....


Va rog din suflet să vă lăsați părerea mai jos, m-ar ajuta foarte mult, xoxo! ❤

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: May 25, 2015 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

The DepressionUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum