din capitolul trecut:
Minho se așeză pe perna lui iar Jisung se da jos din pat și privește ploia pe geam.
★
–Mergem?,îl întrebă Minho ajungând lângă Jisung
– Dacă mă lași să stau în ploaie când ieșim din hotel,atunci merg
–Vei răci,nu te las!îi interzice Minho
–Bine atunci,nu plec din hotel, Jisung se bosumflă și-și pune mâinile cruciș in sân
–Wonderful,te comporți ca un copil mic...
–Și tu ca un om mare
Minho se uită râzând la Jisung
–Bine fie, când ieșim din hotel te las să te joci in ploaie,îi spune Minho într-un final iar Jisung îi sare în brațe bucuros de ceea ce a auzit
–Dar dacă răcești,te voi cicăli la cap toată ziua cu “eu ți-am spus„ îl avertizează cel mare
–Nu va fi așa, îți promit,îi spune Jisung dându-i un pupic pe nas
La ieșirea din hotel,ploia se opri. Pentru Jisung dacă nu ploua peste el degeaba mai era afară,acesta se întristă
–...s-a oprit,spune el dezamăgit
–Cu siguranță va ploua cat de curând, așa că nu te întrista te vei juca atunci
In mintea lui, Minho râdea de faptul că lui Jisung chiar îi părea rău ce ploia s-a oprit și nu se mai putea juca în ea ca un copil mic.Il înțelegea,știa cât de mult îi plecea să stea în ea.
Pe la ora prânzului cei doi au ajuns la Jisung acasă.Mama acestuia ia întâmpinat cu mâncare caldă și desert gata făcut.Au mâncat cu toți,după masă Jisung primește un mesaj
Dragă Jisung,
Te invit astăzi la ziua mea,la ora 16:30 la mine acasă.Te aștept cu drag!
Semnat: Bang Chan!
Jisung se gândi un pic de ce l-ar invita Chan la ziua lui,aceștia nu prea vorbesc.Dar totuși nu era o ideie rea așa că l-a întrebat și pe Minho
–Iubire,Chan m-a invitat la ziua lui...
–La ce oră?
–La 16:30
–Ok,te poți duce.Vrei să vin cu tine să-i cumperi un cadou?,îl întrebă Minho parcă trist
–Bine,dar să ne grăbim,îi spune Jisung entuziasmat
***
Peste o oră Jisung era la petrecere.Atmosfera era plăcută,muzica bună și mâncarea deasemenea,acesta dansa și se distra cu noii lui prieteni pe care și ia făcut în aceea noapte.
~La Minho~
Minho nu era genul de iubit disperat după partenerul său,dar nu îl cunoștea pe acest Bang Chan însă Jisung ia spus că l-am ajutat când era într-o situație difilă așa că nu ar fi frumos dacă nu s-ar fi dus la ziua lui.
***
Jisung uitase despre ce vorbise cu Minho înainte să vină la petrecere.
“–Să ai telefonul lângă tine și nu-l ține pe silențios ca să te pot suna,bine?,îi spune Minho in pragul ușii
–Bine,tati,nu țin telefonul pe silențios, poți să mă verifici oricând,îi spune Jisung dându-și ochii peste cap
–Wonderful,nu te verific, vreau să știu că ești bine,îi spune apoi își înconjoară mâinile în jurul taliei celui mic și acesta în jurul gâtului celui mare
–Bine iubire,îi răspunde cu o voce de copil apoi îl trage pe Minho mai in jos pentru a-și lupi buzele de ale lui formând un sărut destul de similar cu unul pasional
Chiar dacă mai voiau ca limbile lor să se războiască, plămâni decedau și aveau nevoie de oxigen așa că s-au desprins din sărut.
–Uite cum mă întârzi tu pe mine cu un sărut,se agită Jisung spunând
–Bine,gata du-te,ai grijă de tine... distracție plăcută
–Mersi, iubire,îi spune Jisung și îl mai pupă pe buze o dată apoi pleacă„
A intrat pe o ureche și a ieșit pe cealaltă, Minho suna cu disperare după Jisung iar telefonul acestuia era în altă cameră.
Era târziu, într-adevăr petrecere ținea până a doua zi,dar Jisung ia spus lui Minho ca va fi acasă până la 12 noaptea,dar se făcu deja 03:40.
Nu se putea duce după el căci nu știa unde se află, Jisung ia cerut să meargă singur că știe unde stă.Acesta se gândi că îl va găsi după locație,dar de unde?Nu o avea activată.
Era nervos pe Jisung pentru că nu-i răspundea la telefon,au vorbit ceva înainte de a pleca și se para ce nu l-a ascultat.Nu se gândea că nu răspunde pentru că era cu altul în altă cameră și se giugiuleau,nu! Jisung nu e genul care sa meargă la petreceri pentru combinații.Voia să știe că e bine, nu-l cunoștea deloc pe Chan și nu știa ce-l taie capul.
Dar nu era deloc cum gândea el.Jisung se distra de minune iar telefonul lui stătea într-o cameră separată.
Nici nu și-a dat seama când a adormit,dar a adormit fără să mai știe ceva de Jisung.
***
Minho se trezi,se uită la ceas ecranul indica 9:30.Se ridică din pat crezând că Jisung este în casă,dar nu.Nu înțelegea nimic,gândea in toate modurile posibile și bune și rele. Simțea nevoia de-a lua o gură de aer așa că se grăbi să iasă afară dar când deschide ușa îl vede pe Jisung pe aleea din fața casei venind spre el.
–Minho, îți pot explica...,se grăbi Jisung să-i spună înainte să apuce el sa spună ceva
–Jisung,du-te și culcă-te nu cred că ai dormit azi-noapte,vom avea o discuție când te vei trezi, pleacă în casă!,o spune Minho dur
Jisung s-a simți vinovat așa că nu avea sens sa comenteze ci doar să-l asculte. Minho rămân afară,iar Jisung pleacă în casă așa cum i s-a ordonat.
Saluuuuuttt!!Ayyyy,cred că va urma o mică mare ceartă între cei doi,nu vreau sa vă țin prea mult în suspans așa că mă apuc sa scriu cat mai repede următorul capitol. Dacă vreți să mă întrebați ceva, oricând cu drag!!!Pupici cu sclipici!😘😘❤️
