din capitolul trecut:
-Stii tu,ești destul de mare să înțelegi că după ce doi oameni se căsătoresc fac și copii-...,dar nu mai apuca să zică ceva pentru că Jisung îi pune mâna la gură
★
-Nu crezi că mergi prea departe,te rog frumos...
-Bine,gata mă opresc,dar să știi că vreau doi băieți și o fată,îi spune Minho
-IUBIRE!!
Țipă Jisung dar Minho râdea prea tare pentru a-l auzi.
-Gata,gata,hai să ne culcăm!
Minho vru să-l ia în brațe pentru a dormi cu el așa dar Jisung îl respinge
-A da?Așa faceți domnule "Lee Jisung„?
Minho mima că-și ia perna și pleacă dar Jisung in trage înapoi în pat
- Glumesc, vreau la tine in brațe,te rog,se milogește el
-Lipitoare mică ce ești,vino la mine.
Jisung se colăcește la el în brațe adormind imediat.Dar Minho era prea stresat,nu știa ce va face,ia promis iubitului său că îi va găsi un donator cat mai repede,însă nu avea nici o ideie cum va face asta.
Mâine începe numărătoarea,ziua 1 din salvarea lui Jisung
***
ZIUA 1Picaturile ce cădeau pe tabla clădiri făcând un mic zgomot,l-au trezit pe Minho, nimic nu ia trecut prin minte decât ziua 1, clipi din ochii și scutură din cap pentru a uita. Un zâmbet îi cuprinde chipul când îl vede pe mica lui veveriță dormind liniștit.
Ploaia începu destul de tare,picaturile erau bogate in apa iar când se loveau de tabla clădiri făceau un "zgomot zmotos„.
Minho s-a oprit pentru ai admira trezirea lui Jisung
- ...iubire,plouă?,îl întrebă el răgușit
-da,Wonderful al meu,plouă
Jisung se încruntă,acoperindu-și capul în pătură.Dar deodată își dă pătură jos din cap:
-Iubire!De ce îmi spui "Wonderful„?
-Hm... pentru că înseamnă "special„ iar tu ești ceva special pentru mine, înțelegi acum?
-Aada,îi răspunde Jisung venind mai aproape de pieptul lui
- Astăzi...e prima ta zi din cele 4...,spune Minho parcă tremurând
-Ba nu,eu voi trăii foarte mult alaturi de un soț pe nume Lee Minho și de 3 copii,doi băieți și o fată, pentru că am încredere în tine când spui că îmi vei găsi un donator, îi zâmbește Jisung
-Micul meu visător!, strigă și-l ia strâns în brațe
Jisung râde in brațele lui Minho ca un copil mic.Profitând de ocazie băiatul mai mare îl sărută pe cel din brațele lui,iar acesta din cauza sentimentului de plăcere își duce mâna pe gâtul lui Minho, controlându-i mișcările,lăsând să se udă doar buzele lor însetate după un sărut erotic.
-Vai,vai,ce veveriță dulce avem noi aici!spune Minho gâfâind
-Vrei să vezi că pot fi și mai dulce de atât? întrebă Jisung pervers
-A fost un simplu sărut chiar te-am excitat,dragostea mea?zâmbi Minho malefic
-Crezi că ar strica să ne simțim unul pe altul așa de dimineață?și deja începu să-l sărute pe gât
-Din păcate da,vei obosi dacă faci efort, așa că lăsăm prostiile
-Asta nu e o scuză,dragul meu, putem să o facem lent,senzația e aceeași,corect?,îi spune Jisung deja intrat în starea lui excitat
-Oh, pervers mic, într-adevăr putem să o facem și lent,dar în așa momente îmi place să te chinui și să-ți arăt partea diabolică a iubirii, așa că de data anulăm.,îi spune Minho chiar dacă a regretat imediat dar asta doar pentru ca Jisung să nu depună efort și să-i obosească inima
Jisung se încruntă și plecă la baie cu "mica mare„lui problemă. Minho pregăti micul-de-jun pentru amândoi într-o clipită, observând că Jisung nu mai ieșea din baie, și-a luat telefonul și l-a sunat pe doctor să-i spuna că vrea să vorbească ceva serios cu el. Când își ridică ochii din telefonul îl zări pe Jisung care se ștergea la cap cu un prosop
-Dă-mi să te ajut,îi ia Minho se prosopul din mână și începe să-l usuce
- Ce ar fi să mă tund,e prea mare, spune Jisung știind că Minho nu va fi de acord
-Nuu,nu,nu și nu,îmi place părul tău așa lung,moale,pufos și parfumat,ador să stau cu nasul în el când stai pe pieptul meu, mă simt ca într-un paradis...,îi explică Minho agitat de idee
-Am glumit,nu-l tund,îl las pentru tine,ince Jisung să râdă
Într-un final,cei doi și-au mâncat micul-de-jun, Minho se pregătea să plece undeva, Jisung nu știe unde și-l întreabă
-Pleci undeva,iubire?
-Da,am puțină treabă la un prieten,iar pe tine te voi lăsa la mama ta acasă
-Dar nu e nevoie,mă descurc
- Știu asta,Wonderful,dar mi-e frică,îi spune Minho apoi ii sărută părintește fruntea
-Ok
La scurt timp,mașina era în fața casei mamei lui Jisung
-Coboară,spune Minho cu vocea blândă
- Promiți că nu stai mult?,se uită acesta în ochii celuilalt
- Îți promit, când vin să te i-au mergem unde vrei tu,oriunde
-Bine atunci,ești pe jumătate iertat,îi răspunde Jisung râzând
-Ce am mai făcut?,se rastighi
- ... nimic,îi răspunde lundu-i boticul în mâni apoi să-i atașeze mulți pupici iar la urmă să coboare din mașină
***
Îi părea rău că l-a mințit,s-a dus la spital unde a găsit doctorul ce se ocupa de cazul lui Jisung
-Bună ziua,imi acordați câteva minute?, întreabă Minho politicos
-Ohh,tinere Minho,ce te aduce pe aici? Să știi că nu am găsit niciun donator,dar totuși mai sunt ceva zile
-Despre asta voiam să vorbim...
Doctorul îl poftește pe băiat să ia un loc pentru a vorbi.