Ieri a scăpat ca prin urechile acului. Demonul nu la urmărit.
Sau cel putin asa stia el.
Acum, ascultând ploaia de vară, magicianul făcea curățenie prin pravalia de poțiuni. Erau câțiva clienți prin jurul său dar colegul sau era la tejghea, nu trebuia să-și faca griji legat de încasări.
Era destul de dezamăgit legat de întâmplarea de aseară. Era ziua lui... deabea acum făcuse 18 ani, de unde sa stie el despre magie și demoni?
Magicianul deveni agresiv în actiunea sa de a sterge praful.
Se gândea ca oricum demonul acela era un nesimțit și era m-ai bine ca nu a acceptat să lucreze cu el. Oricum nu avea nevoie de el, își va invoca un alt demon care nu e asa nesimțit.
— Yoongi, 10 minute și poți ieși la pauza de masă. Îl informă colegul sau.
— Okay. Ii răspunde continuându-și treaba.
Trebuia doar sa fure o carte de magie din magazin fara să-l vada colegul sau patronul magazinului. O va aduce înapoi ca noua, nu era necesar să o plătească, era prea scumpă.
Mama sa nu il va ajuta niciodată cu magia, de la moartea tatălui său, mama sa a detestat orice legat de magie. O ura din toată inima ei, de accea Yoongi nu a avut mult accees la informați despre magie. Da, stia lucrurile de baza, dar niciodată nu a practicat.
Clopotelul începu să danseze deasupra usi, informând că un alt client intrase in magazin. Era o zii destul de aglomerată.
Echinoctiu de primavara, adica Ostara se apropia. Magicienii sărbătoresc reînnoirea, creșterea și renașterea în această perioadă specială a anului, când lumea naturală se trezește din somnul de iarnă. Ostara este un moment pentru a onora și a sărbători uniunea sacră a energiilor masculin și feminine și pentru a îmbrățișa ciclurile de schimbare și transformare care sunt o parte esențială în arta magică.
Yoongi niciodată nu a sărbătorit aceast eveniment dar mereu a auzit magicieni vorbind despre el.
Cu coada ochiului a văzut o siluetă în dreapta sa. Sa tras într-o parte, prefăcându-se că își continua curățenia cu pamatuful pe celălat raft pentru a lăsa clientul să-și caute ce are nevoie.
El, fata de colegul sau, nu putea da informații clienților despre combinațiile potiunilor sau ale plantelor. Nu a făcut niciodată o potiune, sau un ritual.
În depărtare auzea m-ai multe voci, clincetul sticlutelor de poțiuni, fosnetul pungutelor cu ingrediente. Clincetul bănuților și pungile de hartie.
— Pe bune, ești foarte ignorant la lucrurile din jur.
Yoongi tresări cu pamatuful în mâna, recunoscând vocea instant. A stat câteva secunde nemișcat apoi si-a întors privirea spre demonul de aseară.
Părea perfect uman, se pierdea bine prin multime, dar Yoongi stia deja cine e--
— Hoseok! Salut. Colegul său se grăbi spre ei cu un zâmbet pe buze. Ai rămas din nou fără ceai de lavandă? Își întinde mâna bărbatul și o împreună cu a demonului scurt în semn prietenesc.
Yoongi înghiți în sec și încerca să se extragă subtil de lângă ei.
— Da, o mâță nebună ma enervat aseară, am avut nevoie să mă calmez să nu ii sparg capul și l-am băut pe tot. Rânji acesta amuzat prinzând se braț magicianul. Îți fur colegul pentru 2 minute.
Clipind des bărbatul aprobă buimac din cap, privind cum demonul ținea magicianul de braț și-l trăgea spre iesirea din spate a magazinului.
Yoongi tot încercat să-și tragă bratul din mana sa dar era fără folos. Nu înțelegea ce vroia demonul de la el dar nici nu-l interesa.
— Nu am m-ai văzut niciodată un om cu trăsăturile fetei atât de asemănătoare cu a unei pisici, la fel și comportamnetul. Îl trage peste prag, pe tereasa din spate a magazinului. Stai blând. Îl atenționează închizând usa.
După felul cum strângea pamatuful în mâna, demonul abea dubii că-l va ataca cu el.
— Lasă-mă în pace... se încruntă speriat, făcând câțiva pași în spate, atingând gardul de lemn al teresei cu mijlocul spatelui.
Inima sa bătea ca o tobă, tremurul mâinilor de aseară revenind.
Ii era frică de el. Nu doar că avea suficienta putere fizică să-l doboare, dar și magică, iar asta îl speria și m-ai mult. Era înalt, cu picuoare lungi și puternice. Umerii lați și brate rotunjite de muschii. Magicianul ura demonii și inaltima lor exagerată. Îl făcea să se simtă minuscul.
— Calmează-te Ariel, sunt dispus sa te ajut. Oftă demonul așezându-se pe un scaun de lemn. Dupa ce a urmărit Magicianul pana acasă, a stat toată noaptea gândindu-se la ochii săi triunghiulari.
Nu era nimic special în irisul său de cilimbar Și totuși semănând atât de mult cu a unei pisici. La fel si nasul, mic și rotund.
Chipul său era o amestecătură de trăsături de felină, care îți captiva atenția.
— Ai spus că nu-mi vrei sufletul. Își miji ochii sceptici la el.
— Pentru că n-am ce face cu el. Dacă vrei să faci un pact cu mine, îmi trebuie magia ta.
— Ai spus că magia mea e egală cu zero.
— Pentru că nu lucrezi cu ea.
Yoongi ii ascultă vocea, asimilând-o cu sunetul unui tunet.
De unde stia el?
Picăturile de plaoie cadeau în jurul său, câțiva stropi reci atingând-ui spatele. Umezeala era umplută cu mirosul ierbi proapstete și un parfum straniu de bergamotă.
— ... Nu înțelege. Se trage într-o parte, punând pamatuful pe garduletul ud al teresei. Adică îmi iei magia?
— Nu. Tu îți dezvolți abilitățile și îmi transmiți magia ta când fac ritualuri, apoi revine înapoi la tine.
— Dar tu nu ai magie?..
— Ba da, dar îmi este interzis sa întru pe anumite terenuri. Magia ta va fii acceptată si va trece cu ușurință de barierele de protecție. Dacă ar simți magia mea de demon ar respinge-o rapid. Demonul se ridică de pe scaun, ochii magicianului urmărindu-l cum își deschide palma, un foc apărând de nicăieri intre degetele sale, transformându-se într-o foaie. Cred că magia ta e ca a unui familiar pisică, poți să traversezi orice tarâm, sa întri și să ieși prin orice barieră de protecție. Am nevoie de ea, în schimbul dorinței tale.
Magicianul privi nesigur foaia din mana sa. Nu știa absolut deloc în ce se bagă, dar trebuia sa o faca. Pentru amintirea tatalui său.
— Dar nici nu știi ce îmi doresc..
De ce ezita acum? Yoongi nu-și înțelegea tremurul și ezitarea. Parcă făcea un pact cu satana însuși. Practic... cam făcea, dara asta își dorea de atâta timp, de ce ii era frică acum? Daca m-ai stătea mult pe gânduri, rata ocazia, o
Iar el nu era sigir pe abilitățile sale să imvoce un demon.
În jurul său tensiunile erau la cote maxime. Parcă era în fata unei ape tulburi, tsunami amenințând că de vor forma și-l vor înghiți de viu.
— Care ți-e dorința?
Care ii era dorința? Vocea groasă a demonului în ambianta ploii de primăvară
— Vreau.. să ii găsești pe cei care mi-au torturat si omorât tatăl...
— Doar să ii găsesc? Întreabă deoarece magicianul asta chiar habar n-avea da faca un pact său să-și expirime dorința cum trebuie pentru a nu fii înșelat m-ai tarziu.
Dacă ar fii fost acum el un demon nesimțit si ar fii profitat de necunostința sa? Hoseok stia ca Yoongi are noroc cu el.
Yoongi si-a dat rapid seama de greseala spusă, si a observat și a doua șansă pe care demonul ia dat-o.
— Nu, vreau să mă razbun pe ei.
De îndată ce cuvintele i-au părăsit buzele, magicianul realiza-se cat de macabră ii era dorința. Ploaia deveni brusc m-ai rece, iar aerul ii răcorea plămâni fierbinți.
