Întunericul nopti era luminat de mici căsuțe de lemn, cu mese pline de mâncare si jucării, înșirate de-a lungul străzilor.
Balonase de săpun pluteau prin aer, ghidate de adierea vântului răcoros. Focul gigantic de tabăra ardea cu putere în mijlocul festivalului, cu flăcări care păreau sa atingă cerul.
Tipetele copiilor se auzeau in depărtare, amestecate cu râsete și clincetele paharelor.
Carnea sfârâia pe grătare, iar popcornul pocnea în gălețile încinse.
Cu fiecare adiete de vânt, mirosul nopți si al florilor răcorea trupul lui Yoongi care stătea prea aprope de foc.
Flăcările se mareau și micsoau într-un dans energetic, pocnitul lemnelor incinse făcând particule de jar aprins să adie în jurul său.
Gălăgia din jurul său se estompa, auzind doar cântecul greierilor și vuietul vântului. Ochii săi era fixați pe noanțele furioase de portocaliu și plămâni ii erau umpluți de mirosul jarului.
Oh, lumânarea!
Yoongi a uitat să ii spună demonului de lumânare. Inspirând profund, magicianul își plimbă ochii peste masa la care stătea.
Mama sa râdea vorbind cu prietena ei la o masa din apropiere, în timp ce Kaju era la al 6 sticlă de Soju, alături de prieteni săi la o masă trasa lângă a mamei sale.
Toată lumea părea că se distrează, doar el stătea pe busteanul întins lângă foc, se simțea plictisit. Și puțin singur.
Știa că daca va încerca să între în conversația lui Kaju și a prietenilor săi, va fii complet ignorat.
Se întrebă cum de el este atât de usor de vorbit peste, iar Kaju nu. Părea că în grupul său, niciunul nu se întrerupea pe altul când vorbeau, dar dacă incerca el, nu dura 2 minute ca cineva vorbea peste el, făcându-l sa înțeleagă că nu contează ce are el de spus, indiferent de subiect.
Yoongi nu vroia să simtă din nou durerea acelei realizări, asa ca ales să-și țină gura închisă, privind dansul focului.
Nu ca mama sa sau Daiana nu ar fii bucuroase să ii țină conpanie, dar subiectele lor de discuție erau plictisitoare. Iar Daiana a băut putin, asta însemna că toată seara va auzi " ai cresut" sau " asa faceai cand erai mic si asa faceai, si asa te comportai " sau alte chestii de genul din copilărie pe care le-a m-ai auzit de o suta de ori deja.
În formele focului ciudate, Yoongi parcă a văzut niste cercuri conturându-se. Încruntându-se la portocaliul m-ai închis, a încremenit când cerucrile sau deschis, dovedindu-se a fii niste ochii.
Respirația i sa blocat în gât. Chestia se uita la el iar el nu-și putea smulge privirea de la acei ochii.
Ceva rece și umed ia atins obrazul făcându-l să tresără și să-și întoarcă privirea spre doza de suc care a căzut în poala sa.
— De ce stai aici singur?
Hoseok sa asezat pe bustean lângă el, cu genunchii despărțiți și coatele rezemate de ei, cu brațele întinse spre flăcări.
Chipul posomorât a magicianului sa luminat instant, luând doza de suc de pe coapsele sale.
— E galagie altundeva. Minți desfăcând doza de suc.
Într-adevăr, galagie era în spatele său. Părinți nu-și lasau copii aprope de foc iar ceilalți bărbați stăteau la teresele cu băuturi alcoolice. Femeile din jurul său vorbeau soptit, în mare parte fiind liniște.