CAPITOLUL 1

48 2 1
                                    

  Povestea mea



Pai cu ce sa incep ,cu ceva despre mine...Bine...Ma numesc Alexandra am 17 ani si sunt o fire mai rebela ,asta daca prin rebela voi intelegeti nebuna de legat. Imi place sa fac unele lucruri pe care alti le stiu ca fiind periculoase sau stupide sau deranjante sau tampite ... in fine ,ador sa rad deci le fac. Merg la scoala ca oricine de altfel pentru a o termina ,dar nu oricine face ca si mine in plus o scoala ,mai precis scoala de corectie ,eu deja de 2 ani vara dau pe acolo ,nu e atat de rau ... bine poate e destul de rau pentru cei care nu stiu sa se apere ,de la scoala de corectie am fost transferarata la o scoala de armata mai precis instruire ,dar inainte de a ajunge acolo am trecut si pe la cateva spitale de nebuni asta pentru plangerile care erau un pic cam mult sadice ,da am facut lucruri pe care nu le regret ,cei carora le-am facut lucrurile alea au cam meritat-o ,oricum nicaieri nu m-am acomodat deoarece plecam exact cand incepea sa-mi placa...la scoala de corectie aveam ocazia sa ma bat fara sa se planga cineva pe la politie ,dar cei care ne supravegheau un fel de profesori ai justitiei nu ma prea suportau spuneau ca sunt cel mai mare monstru care le-a trecut pragul si cica multi dintre cei mai mari monstri minori au facut-o dar eu ii intrec pe toti ,ceea ce am luat-o ca pe un compliment primul care mi-a fost adresat de ei ... Bine acum voi credeti ca sunt un monstru ,dar nu-i chiar asa doar ca ma enervez destul de repede si da sunt de necontrolat ,puteti numi asta a fi o boala mintala ,de aceea am si fost trimisa la spitalul de nebuni ... la primul spital au zis ca nu am nimic ,ca sunt perfect normala ,ba chiar mi-am facut si prieteni ,stiati ca un om care era acolo isi putea da seama daca cineva minte ,faptul careia el se afla acolo era pentru ca nu prea vorbea dar atunci cand cineva mintea el incepea sa rada ,deci sa fi nebun nu-i asa de rau ,te poti prinde inainte daca cineva te minte ,daca am avut prieteni acolo normal ca am invatat si eu cateva lucruri ... la al doilea spital tot la fel au zis ca sunt perfect normala si ca nu au de ce sa ma tina fiindca am o fire plina de energie si campasiune ... la al treilea insa m-au considerat nebuna de legat din prima si m-au dus la scaunul cu electrosocuri ,la 100 de volti nu am simtit decat ca ma gadila ,la 500 de volti am inceput sa rad,la 800 de volti radeam mai tare ,la 1000 de volti si mai tare ,cand am vazut ca vor sa creasca si mai mult mi-am dat seama ca cineva ia pus

sa-mi faca asta ca sa ma chinuiasca ,dar pe mine chiar nu ma deranja ,stiu putin cam anormal ,oke au continuat asa pana la 2500 de volti ,unde eu continuam inca sa rad chiar ca o nebuna ,cred ca mai repede muream de ras ,nu din cauza tensiuni care trecea prin corpul meu si ma gadila ,in fine a doua zi acestia mi-au dat drumul cu o singura conditie sa nu se afle de ceea ce facuse pe mine ,acel experiment care sunt sigura ca pleca de la o razbunare. Am plecat acasa ,dar nu a durat mult pana sa fiu arestata din nou ,politisti cu care deja ma imprietenisem ,asta fiindca aproape zilnic treceam pe la sectie sa stau o noapte in arest sau cateva ore in biroul comandantului pentru a imi explica ca ceea ce fac nu este bine ,acesta a hotarat sa ma trimita undeva la munte la o institutie de instruire a adolescentilor cu probleme de comportament ...

Mi-am petrecut vara acolo dar sa terminat si urma sa plec acasa ,si sa incep sa ma duc la puscarie ,ups, adica scoala de fapt liceu ...

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: May 31, 2015 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Fata cu rujul ROSUUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum