Jisung dormea liniștit când deodată simte o greutate deasupra sa. Acesta își deschide ochii și încercă să împingă persoana care era așezată asupra lui.
"Ești greu, dă-te joooos" Suspină acesta."Jisung este trecut de 10 dimineața iar tu tot în pat ești. Avem planuri astăzi așa că ai face bine să te ridici." Spune persoana care s-a dovedit a fi Jeongin.
Jisung se uită confuz la el
"Cum ai intrat aici?""Știu unde îți cheia de rezervă. Sub ghiveciul de flori care apropo nu este un loc prea strălucit." Îi răspunde acesta în timp ce se dădea jos. "Oricum astăzi ai promis că vom lua prânzul împreună și că vom merge la cumpărături."
Jisung mormăie apoi se ridică și se duce în baie. După 30 de minute acesta iese fiind deja îmbrăcat cu hainele pe care avea de gând să le poarte astăzi.
"Deci, unde mergem mai întâi?"Jeongin, care era așezat pe canapea, își scoate ochii din telefon apoi îi răspunde
"Mai întâi cumpărături apoi prânzul. Trebuie să îi cumpăr un cadou lui Hyunjin de ziua lui așa că vreau să am destul timp."Jisung își ia necesarul apoi părăsește apartamentul împreună cu Jeongin. Aceștia merg pe jos deoarece mall-ul unde voiau să meargă nu era atât de departe.
Aceștia ajung într-un final și prima lor destinație este magazinul de bijuterii.Jeongin știa preferințele lui Hyunjin așa că acesta credea că cel mai potrivit cadou este un inel.
"Jisung ce crezi?" Îl întrebă Jeongin pe Jisung.
Jisung se uită atent la inel
"Nu crezi că este prea mult pentru Hyunjin. Ceva mai simplu ar fi perfect."Jeongin doar da aprobator din cap apoi continuă căutarea inelului perfect. Între timp Jisung doar se uită prin vitrine. Acesta nu avea de gând să cumpere ceva pentru el sau pentru Minho, aceștia nu erau fanii bijuteriilor, dar totuși o pereche de cercei îi atrage atenția. Acesta se apropie de ei și îi inspectează cu atenție.
"Va pot ajuta cu ceva?" O doamnă îl întreabă pe Jisung iar acesta își ridică capul în direcția ei.
Într-un final Jeongin găsește un inel care să îi îndeplinească toate cerințele. Aceștia merg către casă pentru a plăti, iar apoi se îndrepta către un local pentru a lua prânzul.
"Mulțumesc că ai venit astăzi cu mine." Îi mulțumește Jeongin lui Jisung. "Mi-aș fi dorit ca Felix să fie aici cu noi, păcate că a avut practică astăzi."
"Nu îți face griji, a fost plăcerea mea sa te ajut. Iar în legătură cu Felix, ne putem întâlni toți în altă zi, una în care vom avea toți liber."
"Oh da cum a mers cu interviul acela?" Întreabă Jeongin.
Jisung se oprește o clipă.
"Am fost acceptat, am început deja să lucrez. Dar nu sunt atât de sigur dacă vreau să continui să lucrez la studio..."Jeongin se uită la acesta uimit
"Ai luat-o razna? Jisung cum poți spune asta? Ți-ai dorit mereu să lucrezi acolo împreună cu Chan și Changbin.""Știu dar... Minho mi-a spus că îi este teamă că relația noastră se va schimba deoarece nu avem atât de mult timp pentru a sta împreună, iar acum încep și eu să mă tem." Jisung spune aproape în șoaptă.
Privirea încruntată a lui Jeongin se schimba imediat când aude asta.
"Jisung..." spune acesta și îi cuprinde mâna "Știu că țineți unul la altul dar dacă voi vă iubiți atunci puteți găsi o cale de rezolvare și în plus poți să îți faci propriul studio la tine în apartament. Astfel puteți petrece mai mult timp împreună."
CITEȘTI
Dream of you
FanfictionVisând în fiecare seară aceeași persoană, Jisung nu se așteapta ca ceva mai ciudat de atât să se întâmple. Asta până când acea persoană decide să dispară din visele lui și să apară în realitate.