Addicted to crime |ᴴʸᵘⁿʲᶦⁿ|

29

Perspectiva lui Hyunjin

Ies fulgerător din cameră reflectând agitat asupra cuvintelor Yoney.

Îmi strecor mâna in buzunar pentru a scoate o mică pastilă albă pe care mai apoi o învârt intre degete cu stres.

Inghit în grabă pastila dintr-o singură înghițitură, după care mă așez ușor încordat in fotoliul alăturat așteptând ca aceasta să își facă efectul.

Ce făcuse Yona asupra mea nu mă avantaja deloc.
Imi doream atât de tare să îmi accepte adevărata fire încât ajunsesem să încalc orice limită pentru ca acest lucru să se întâmple.

Sunt de necontrolat. Si un singur lucru mă mai poate ajuta...

Își spune băiatul cu gândul la micile pastile.

Senzația de liniște și relaxare începuse să își facă treaba in corpul brunetului ce se relaxa treptat expirând lung.

Toate grijile si frustrările băiatului dispăruse ca prin magie făcând loc unui zâmbet satisfăcător ce îi răcise întregul chip.

- Trebuie să re-preiau controlul.

Spune scurt Hyunjin timp in care formulează un număr de telefon urmat de un bipăit lung de așteptare.

- Vă salut domule Hyunjin! Cum vi se pare noul nostru produs?

Răspunde persoana apelată urmând o pauză scurtă de liniște în care brunetul își răsucește privirea iritat.

Hy:- Nu te-am sunat să îți laud marfa.
- Unul dintre drogurile voastre s-a dovedit a fi complet inutil.

Spune Hyunjin pe ton superior.

- Toate scuzele! Despre care e vorba?
- Sunt sigur că v-am putea găsi un înlocuitor potrivit.

Continuă cealaltă linie, așteptând alte cerințe.

Băiatul însă îndepărtează capătul telefonului, închizând apelul.

Orice explicație nu își mai avea rostul, produsul care promitea pierderea memoriei la simplul contact cu inhalarea nazală a clorului era prea complicată, si cu riscuri prea mari de folosit.

Desii util în privința altor victime, complet ineficient asupra șatenei. Iar riscul de al folosi din nou pentru ca fata să își amintească din nou era mult prea mare.

Gândește Hyunjin simțindu-se presat de sentimentul iritant al lipsei de putere.

Toată situația era insuportabilă. Trebuia să facă ceva să se simtă din nou în control.

Gândește acesta, ridicându-se hotărât de pe canapea apropiindu-se de fereastră.

Un sunet slab de cioburi sparte se auzea vag din josul ferestrei atrăgând atenția băiatului ce privea în ansamblu îngândurat.

Cuvintele Yoney încă ii răsunau adânc in minte. Iar simplul fapt că avea dreptate îl înnebunea complet.

Oare chiar devenise personajul negativ din propria poveste de dragoste?

Era adevărat că  își pierduse cumpătul asupra siguranței, șatenei de câteva ori dar asta doar până să își învețe limitele.

- De ce nu vede că tot ceea ce fac este in favoarea ei?

Spune băiatul aplecându-se ușor in fața ferestrei pentru a-și ordona gândurile.

Amintirile zilelor în care iubirea lor era reală și reciprocă păreau acum imposibil de crezut.

Însă o idee se instalează brusc în mintea brunetului ce își re-îndreaptă atenția spre un mic birou.

- Ar trebui să o conving singur.

Continuă Hyunjin determinat, grăbindu-se să scotocească într-unul dintre sertare.

La simțul unei fiole mici acesta zâmbește scurt transferând in grabă lichidul într-o seringă.

Ar fi nevoie doar de câteva zile si totul va reveni la normal

Gândește băiatul învârtind seringa in mâna opusă pe care mai apoi o ascunde in spatele său.

Ușa camerei in care se afla Yona se deschide ușor sub influența brunetului care pășește înăuntru răbdător având să își ducă ideea la bun sfârșit.

Dar de îndată ce acesta privește mai atent în jur sfârșește prin a privi pustiu împrejurimile.

La vederea scaunului gol din încăpere, băiatul își pierde cumpătul aruncând cu putere seringa de perete.

Imaginea geamului spart din încăpere îi trezea ușoare regrete asupra sunetului asemănător pe care il auzise si totuși ignorase mai devreme.

In grabă băiatul se apleacă in josul ferestrei în căutarea oricărui indiciu ce ar fi putut indica dispariția Yoney însă fără vreun rezultat.

Corpul lui Hyunjin devenise fierbinte ca focul. Sentimentul de furie îi acaparase fiecare centimetru din piele făcându-l să scape un strigăt spontan agresiv.

- Crezi că dacă ai scăpat din această încăpere ai scăpat si de mine?

Strigă brunetul aleatoriu continuând.

- Află că de îndată ce te găsesc te voi face să mă iubești mai mult decât te iubesc eu.

Termină acesta îndreptându-se cu viteză spre camera alăturată în căutarea laptopului său.

Și prin câteva clicuri rapide accesează camerele de filmat din jurul clădiri pe care mai apoi le analizează cu atenție.

La vederea imaginilior video Hyunjin strânge din pumn vizibil nervos aruncând întregul birou din fața sa.

Printr-o pauză controlată de respirație brunetul mai ia o mică pastilă cu gândul la următoarele sale acțiuni având să părăsească clădirea în căutarea Yoney.