꧁Blood and Calls꧂

*55*

Privirea lui Yoongi fuge la mine pentru câteva secunde. Are de dat explicații dar numai nu in secția de poliție. Se apropie de noi.

-Afară e agitație. Îi calmez eu?

-Wonyoung tocmai se pornea să rezolve. Dacă tot ai statulul de avocat, convinge naibii paznicii să blocheze intrările din oraș și din țară. Cei de la secție sunt puși pe treabă.

Îmi vine să îl dau afară pe Kai dar chestia asta se va întâmpla după ce "îl găsim" ceea ce nu va fi prea curând. Trebuie doar să găsesc un motiv să îl dau afară. Dacă nu o fac el îl va putea găsi.

-De fapt trebuie să plec. Trebuie să liniștesc lumea de afară ca să putem începe căutările.

Vreau doar să îmi fac treaba ca după să plec acasă. Oricum nu îl vor găsi prea devreme. Eu aș fi ultimul suspect în ochii lumii dar primul în ochii lui Kai. Mă îndepărtez de grup ca mai apoi să îl aud pe Yoongi venind după mine.

-Wonyoung!

Mă întorc prefăcându-mă că nu s-a întâmplat nimic aseară. Dau mâna cu el văzând în ochii lui regretul.

-Vino.

Mă apucă de încheietură trăgându-mă într-un colț unde camerele de supraveghere nu funcționează.

-Ți-a făcut probleme?

Se coboară ca să fim la aceeași înălțime.

-Nu.

-Uite, ne întâlnim la Balet House Park. Îți voi da explicații acolo. Adu-l și pe el acolo. Are treabă acolo și el.

Dă să plece dar eu îl apuc cu mâna de mâneca paltonului.

-Treabă ca și ce?

-Nu îți pot spune. Vei afla la timpul tău.

-Nu ți se pare că trebuia să știu chestiile astea înainte să îl fi scos, Yoongi?

Oftează punându-și mânile pe umerii mei.

-Sunt treburile lui iar eu m-am jurat că nu îl voi da de gol. Te rog să îi respecți decizia.

-Eu? Yoongi, l-am scos din iad. Măcar să știu ce naiba va face în casa mea sub supravegherea mea.

-Ai face bine să îl intrebi tu însuți. Nu uita care e treaba ta azi. Calmează-i pe oameni afară și dă un răspuns lumii. Nu îl scoate din casă azi. E prea periculos să vă duceți la apartamentul lui. Mai ales de unul singur.

Și cu astea pleacă. Îmi strâng pumnii pe lângă corp plecând. Îl pot vedea pe Kai vorbind cu el lângă ușa biroului meu. Deschid ușa cu Yoongi din urma mea.

Presa se înghesuie lângă pragul clădirii. Microfoane întinse și Yoongi în spatele meu.

-Situația actuală?

-Când a evadat?

-Ce măsuri sunt puse în aplicare pentru al prinde?

-L-ați prins?

-Cum rămâne cu executare lui?

-Va mai avea loc un alt proces?

-Ancheta avansează?

Respir adânc.

Jimin pov.

Pufnesc când încetinesc în fața stației văzând-o înconjurată de reporteri și de microfoane. Îmi dau ochii peste cap când îl văd pe Yoongi ținând-o de umeri.

Îmi trag casca numai ca să mi se vadă ochii. Nu cobor de pe motocicletă. Doar privesc cum ea minte fără reținere.

-Park Jimin a evadat în această noapte. Nu sa identificat ora exactă dar în zorii orei 5 dimineața când colega mea, Shin Ryujin, a ajuns la muncă a anunțat că a evadat. Căutările au început să aibă loc în dimineața asta. Angajații au blocat fiecare intrare și ieșire din oraș iar în curând se va efectua ordinul de a bloca toate intrările din țară, iar toate zborurile vor fi anulate.

Nu termină bine de vorbit că alt microfon îi este băgat sub nas.

-Ați aflat locația lui?

-Nu, dar chiar în acest moment toate casele, apartamentele, școlile și centrele din Seul sunt luate la percheziție-

Se oprește brusc. Ochii îi devin negri de furie ceea ce mă face să rânjesc. Ma văzut.