Capitolul 1

45 2 0
                                    

Sakura pov :

Ajung acasă. E deja ora 04:35. Doamne, ce-am făcut să merit oboseala asta !! Mă scutur de praf pe tălpi, deoarece nu am mai suportat tocurile in picioare de durere, și am venit așa de la acel "serviciu" nenorocit până acasă, îmi scot halatul medical din geantă și mă îmbrac, pentru a nu da de bănuit...
Intru.
O domnișoară brunetă, de 14 ani, doarme cu capul pe masă...vai !! Dar i-am zis să nu mă aștepte... Am luat-o în brațe și am dus-o la ea in camera, o cameră curată, foarte bine îngrijită, cu o bibliotecă într-un colț, un șifonier dublu, mare, lipit de perete lângă bibliotecă, un pat în mijloc și un birou performant în dreapta patului. Am pus-o în pat, am acoperit-o cu o pătură roz, și când încerc să o sărut pe frunte, deschide ochii, semn că era deja trează, și mă apucă de mână, ridicânduse:

Sd(Sarada): Mamă?

Sk(Sakura): Da scumpo ?

Sd: I-ar ai fost bodyguard de noapte ?~face o față putin dezamăgită, făcând să-mi înghit cuvintele ~

Sk: Nu...de unde ai mai luat-o și pe asta dragă??~incerc să fac o mica glumă nevinovată pentru a scăpa din aceasta situație ridicol de inconfortabilă, mai ales pentru puiul meu~

Sd: mamă, mi-ai promis că nu vei mai face asta...nu ții puțin și la viața ta ?? Dacă nu ții la tine și , doamne ferește, pățești ceva, voi rămâne și fără mamă...~pitica începe să plângă, iar eu mă așez lângă ea pe pat și o i-au în brațe, mângâind-ui parul brunet preț de câteva secunde, apoi mă uit direct în ochii ei negri că abisul, după care o strâng la piept~

Sk: dragă, mai stau pe la acel "serviciu" doar pentru a putea să-ți strâng mai mulți bani pentru când vei avea nevoie... să știi că aproape am terminat... încă vre-o 2-3 misiuni și îmi voi lua adio de la aceea muncă nenorocită...

Dar nu mai aveam cu cine vorbi...Sarada deja adormise în brațele mele. Am culcat-o în pat, am acoperit-o, am aprins veioza de noapte și am ieșit, murmurând un "Noapte bună scumpo" sub tocul ușii, plecând...

Dar cred că am uitat să mă prezint. Eu sunt Sakura Haruno, o femeie în jur de 33 de ani. Am 1.70 înălțime, niște forme fenomenale pentru bărbați, ochii de culoarea smaraldului și un păr roz că florile de cireș în luna mai Am două facultăți, una de medicină și una de arte marțiale.Am și două servicii: unul ca directoare și chirurg principal la unul dintre cele mai cunoscute spitale din New York, (chiar dacă nu dau pe acolo decât la adunări, probleme și cazuri extreme), așa având mai mult timp pentru cel de-al doilea serviciu: bodyguard cu contract provizoriu; adică sunt bodyguard-ul personal al unui beneficiar provizoriu, pentru o perioadă limitată: între o zi și un an .
Pot lucra așa ceva aproape imposibil pentru o femeie, nu pentru a arăta că se poate, ci pentru că sunt foarte pregătită în domeniu: am tras de mine pe la cursurile de arte marțiale și la sălile de sport, până am ajuns la puterea a cinci bărbați, chiar dacă nu se observă pe corpul meu vre-o urmă de mușchi. Am aflat că acest "serviciu" e foarte bine plătit acum mai bine de 12 ani, și de atunci tot merg la " misiunile" pe care mi-le transmite șefu' ( eu lucrând la o agenție de bodyguarzi )... și ce altceva mai vreți să știți despre mine ?? Așa e, sunt o femeie singură cu copil. Chiar dacă sunt tânără și destul de frumoasa, formele mele și părul făcându-mă atrăgătoare, nu mai pot fi în nici-o relație serioasă cu vre-un bărbat, ultima oară am ieșit dintr-o astfel de relație cu Sarada in burtică, și de atunci mi-am promis că nu mă voi mai lăsa rănită...

Am intrat la mine in cameră. Mi-am făcut un duș rapid și m-am culcat, știind că dimineață trebuie să mă întâlnesc cu următorul client...

Nu am cele mai frumoase vise. Întotdeauna îl visez pe tatăl Saradei cum vine și își cere scuze mă sărută, și apoi....

Biiip. Biiip. Biiip....oof, alarmă stupidă !! Mereu reușește să mă îndepărteze de visele care sunt foarte departe de realitate, dar totuși îmi plac...de fapt nu, îmi displac; de ce ?? Acel bărbat m-a înșelat cu ceea mai bună fostă "prietenă" a mea, Ino...

Mă duc la baie, îmi fac rutina, și merg să-mi trezesc îngerașul pentru al trimite la școală:

Sk: Dragă, scularea că ai școală !!~ țip intrând în camera ei~

Sd:Mhm...dar mai vreau să dorm .. n-am terminat de visat...~ Îmi răspunde ca prin vis, se întoarce și se învelește până peste cap ~

Oh, dacă mai stă mult așa v-a întârzia...al naibii lucru, școală, stres și sentimente...dar trebuie. Merg și o dau jos din pat cu tot cu saltea:

Sk: Și eu aș vrea să mai visez domnișoară, dar dacă aș face-o nu ai mai avea ce mânca !!~zic vizibil iritată și cu o voce înaltă, dar când îi văd fața speriată, îmi cobor înapoi vocea, și cu un ton îngrijorat, zic:~haide, știm amândouă că doar cu școala și multă muncă reușești ceva in viață, dacă am sta toți și am visa, nu ar mai rămâne nimic din nimeni...

S-a liniștit puțin, așa că o îmbrățișez și merg în bucătărie să fac micul dejun (o omletă și salată de roșii), in timp ce Sarada merge să-și facă siesta. Mâncăm, și apoi ne schimbăm: eu într-o fustă destul de scurtă (o palmă peste genunchi) și un sacou asortat (asta este uniforma mea de bodyguard) i-ar Sarada in uniforma liceului unde învață.

...

După ce am lăsat-o pe Sarada la liceu, m-am pornit spre agenție. Ce pot să spun, nu mă simțeam deloc confortabil; tot simțeam că ceva rău se va întâmpla. Dar nu mi-am luat în seamă acel " simț" (chiar dacă știam că niciodată nu se înșela) și am ajuns la agenție. Intru la șef în birou :

Sk: Bună dimineața !!~Fac o plecăciune din cap mai mult de silă~ De aseară mi-ați zis că aveți nevoie de un bodyguard femeie pentru un caz mai special. După ce am reflectat asupra deciziei, am decis să accept propunerea.

Șeful:Da da, neața' la naiba, pentru mine e seară, că încă n-am plecat de aici de ieri...~dap, el e șeful meu, mereu in toane rele...dar știu că ține la mine~beh, îi voi spune secretarei să-mi trimită în birou acel nou "beneficiar" pentru al cunoaște și pentru a semna contractul...

Secretarei !? Dar ce treabă are avea un nou beneficiar cu ea ??... de fapt, am și răspunsul: o știu ca ceea mai mare c**vă din agenție, i-ar acel beneficiar cred că e și el un mare afemeiat de o "acompaniază" ... Dar ce treabă am eu, atâta timp cât îmi primesc banii, eu nu am nimic de suferit...

...

Peste câteva minute intră în cameră doi bărbați, i-ar eu rămân mască...

....

Heyya !! Dacă v-a plăcut, dați o mare stea, iar peste o săptămână sau două voi posta și următorul capitol

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Aug 18, 2023 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Povestea Pierdută 13+Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum