㋛︎𝚅'𝚊'𝚖'𝚙'𝚒'𝚛'𝚎 ✔︎

💉2🩸

-Aish fiule.. "Oftează mama sa" Ești sigur, sigur că vrei să renunți la visul tău pentru asta? Gândește-te foarte bine
-Mamă "îi ia mâinile ușor și i le sărută" nu voi renunța ci doar îl voi amâna puțin.. Te rog mami ai încredere în mine. Măcar de dată asta.. Te implor

-Of "își trage nasul" Fă ce vrei dar nu uita că asta mereu va fi casa ta.

-Nu voi uita. Dar mamă, Ha-na?
-Să întors în Seoul "apar ce-i doi frați ai săi" A spus că îți va pregăti o cameră la ea. "Taehyung dă negativ din cap"
-Voi locui la cămin. Nu vreau să o încu-
-Să o încurci? Prosti "apare și tatăl lor" Sa mutat brusc în Seoul fără a ne ceară aprobarea și ce face acolo? Muncește 12 ore într-o companie de rahat. ARE APROAPE 30 DE ANI DEGEABA! AISH!

Informație scurtă
Ha-na - 27 de ani
HyunJin - 23 de ani
Taehyung - 20 de ani
SungHoon - 17 ani

-Eu.. Mă voi duce să îmi fac lecțiile "fuge SungHoon în camera sa pe care o împarte cu Taehyung" -Eu mă voi duce să îl ajut "pleacă și HyunJin pe grabă"
-Iar eu..

-Și tu ce? Aish copiii ăștia...
-Mă voi duce să îmi fac bagajele. "Pleacă și el" -AISH, MAI ESTE O LUNĂ PÂNĂ ÎNCEPE FACULTATEA! AȘA TARE TE GRĂBEȘTI SĂ PLECI DE ACASĂ?
-Dragule "îl apucă d-na Kim de braț pe soțul său" calmează-te îți va crește tensiunea. Sunt copiii încă iresponsabili

-Copiii, majoritatea sunt adulți!
"Își retrage umărul apoi intră în baie."

...
Zilele treceau și a așa a venit momentul în care Taehyung trebuia să plece în Seoul. Mai era o săptămână până începea universitatea însă acesta voia timp pentru a se acomoda cu viața de oraș și tot ce ținea de ea.

-Fiule?
-Da, mamă?
-Cere ajutorul surori tale atunci când ai nevoie. Și nu te lăsa intimitat de nici-un orășean, fi băiatul bun și educat pe care l-am crescut, bine fiule?
-Da, mamă "zâmbește trist" Nu vă faceți griji, nu voi face nimic care poate să vă dezamăgească. Voi doi "se adresează celor doi frați ai săi ce se abțineau să nu plângă" Aveți grijă de mama și de tata.

-Așa vom face.. Hyung..
-Vino aici maimuță urâtă "se îmbrățișează cei trei" Voi veni și eu în curând în Seoul. Să fi cuminte și nu uita fără iubit până la 33 de ani, ai înțeles?

-Aish "îl împinge" Hyung, sunt băiat de câte ori trebuie să ți-o spun?
-Dar când te imbufnezi, arăți exact ca o fată "continuă să își tachineze fratele"

-Voi doi, ajunge! Taehyung să nu-l asculți. Fă-ți de cap cât ești tânăr însă știi regula, nu? "Taehyung aprobă"
-Fără închisoare și cimitir, tată știu
-Foarte bine "îl bate pe umăr" Du-te și trăiește cu mândrie și sinceritate fiule!

(ajunge microbuzul)

-E.. Eu.. Trebuie să plec acum
-Mhm.. Du-te fiule "Taehyung își îmbrățișează familia apoi urcă în microbuz și pleacă cu ochii înlăcrimați

Era confuz ,speriat și se gândea dacă a făcut alegerea corectă însă voia cu disperare să afle adevăratul motiv și să afle de ce prietenului său cel mai bun murise.

-O poți face Taehyung, o poți face!
"Se încurajează singur"

În Seul

Taehyung coboară cu pași tremurați din microbuz însă era tare confuz. Se uita prin jur și parcă era într-o altă lume. A mai fost în Seoul de două ori înainte însă tot i-se părea puțin ireal.

–Ya, Taehyung-ah aici! "Îl strigă sora sa"
–Nuna "se apropie de ea"
–Ce-i cu fața asta lungă? "Râde"
–Este atât de aglomerat.. Și multă lume.
–Firește, suntem în Seoul. Micuțul meu Taetae "îl apucă de față" ești speriat?

–Nuna.. Sunt adult "se bosumflează"
–Oh "râde" am uitat. Haide să mergem. "Îi i-a bagajul și îl pune în portbagajul mașini sale" –Nuna pot merge la cămin
–Cămin pe naiba, mai este o săptămână. Sau și tu ești încă supărat pe mine?

–E.. Eu..
–Doar haide. Vei avea camera ta. Eu voi lucra mai tot timpul. Nu mă vei vedea așa des "spune cu tristețe în glas apoi intră prima în mașină. Taehyung oftează apoi intră și el în mașină"–Nuna

–Hm?
"Răspunde concentrată pe condus"
–E.. eu nu sunt supărat pe tine și nici frați noștri nu sunt. Doar că am fost surprinși de plecarea ta... Și eu nu am vrut să ne îndepărtăm unii de alți nuna
–Taehyung, ascultă. În afară de Sunghoon toți suntem adulți. Și odată și odată toți vom pleca din satul ăla de rahat. Aici măcar ai o șansă dar acolo?

–Acolo se află familia noastră
–Mhm, familia noastră ce muncește cu ziua ore întregi pentru o pâine. Tae "îl privește pentru o secundă" Am 27 de ani, simt nevoia să fac ceva și pentru mine. Îmi pare rău dacă sunt egoistă.

–Nuna, ai regretat vreodată?

–Nu. Am stat deja în acel sat de rahat timp de 26 de ani. Nu am mai putut suporta. Acolo nu ai ce vedea sau învăța
–Și aici ai?
–Chiar ai Taehyung. Vei vedea și tu asta.

–Mda...

Acasă la Ha-na

–Am ajuns.
–Aici locuiești nuna?
–Mhm. Este ceva mic dar deocamdată pentru mine este mai mult de cât suficient. Eu voi merge la duș, tu poți face ce vrei "îl mângâie pe cap" Bine?

–Bine nuna "Ha-na zâmbește apoi intră în baie în timp ce Taehyung îi analiza casa." Și eu care credeam că Seoul este diferit de satul meu. Casa asta are ce are și casa noastră de la țară. Mare brânză "se pune pe canapea Taehyung și rămâne surprins de cât de confortabilă era" Wow asta.. Este.. Atât

Se întinde mai bine

–La țară nu avem o canapea așa confortabilă. Ce ar fi să o duc acasă?

–Ar fi furt "apare un bărbat"
–AISH! Ce m-am speriat. Tu cine ești?
–Sunt Yeosang "se apropie de el" Dar tu scumpete? Care este numele tău? Hm?

Se apropie mai mult apoi se pune peste el –La.. Naiba.. Dă-te jos
–Ce accent ai. Ești din Daegu, așa-i?
–E.. Eu..

–Fustangiule, dă-te de pe frate-miu!