De vorbă cu bunica 🔞

Capitolul 9

Ale:
În urma cu 15 ani...

-Ce zici de lanțul asta?ma întreabă mama in vreme ce imi indica cu degetul spre bijuteria respectiva.
-E frumos,raspund mai mult absenta,fiindca mintea mea e mereu la bunica.
A trecut o luna de la coșmarul ce a reușit sa-mi prindă sufletul in cea mai cumplita agonie indurata vreodata de mine pana acum pe pamant si numai chef de cumpărături nu am in clipa de față. Dar cum nu aveam cum sa o dau la întors cu maica-mea ca sa ma lase sa merg cat mai mult pe la bunica,a trebuit sa ii fac pe plac și sa ma tin coada dupa ea prin bijuteriile din centrul orașului.
Asta deja e a treia in care am intrat și in total a cheltuit peste 2000euro pe tot felul de accesorii. Nici macar nu mai știe numărul la cate perechi de cercei a cumpărat sau câte brățări ori lanțuri. Arunca cu banii în stanga si in dreapta fără nici o jena.
„Pai dacă tot are de unde...sa ii si strice,nu? Ea spune ca investiția în aur e cea mai rentabila,iar aici chiar n-am cum sa o contrazic,fiindca aurul niciodata nu o sa fie devalorizat. Dar da-o încolo de treaba! 2000 de euro in cateva ore? Pe bune?"
Oftez in vreme ce ea mai cere pe langa lanț si o brățară de picior plina cu stelute,iar dupa ce plătește pentru ele,iesim din bijuterie si ma rog in gand sa nu mai intram in alta.
-Vrei sa mancam o prajitura?intreaba din senin si ridic dintr-o spranceana,chiar daca nu ma uit la ea.
-Pai?intreb si intorc usor capul in direcția ei.
-M-am gândit sa petrecem si noi timpul impreuna.
„Nu mai spune...si oare de ce am un presentiment ca urmărești ceva?"
-Cum vrei,raspund si ridic din umeri ca si cum mi-ar fi indiferent,insa suspiciunea creste tot mai mult in mine de la o secunda la alta.
-Bine,spune zambind și acum chiar intru rau de tot la bănuieli.
„Ce naiba pune la cale?"
Încerc sa-i ghicesc intențiile,dar nu prea se leagă nimic în capul meu.
„Ce interese ascunzi prea iubita mama?"
Un chicotit sec imi părăsește buzele in urma întrebării din gand si ridica întrebător din sprancene.
-Nimic,raspund si ne continuam mai departe drumul.
Intram intr-o cofetărie de pe centrul si ne punem la o masa de langa geam.
-Sa-i dau mesaj lu tat-tu sa vina intr-o ora dupa noi,altfel imi face capul calendar,spune in vreme ce isi scoate telefonul din geanta.
„Pai dacă nu i-ai fi făcut mintea terci si ai fi prezentat încredere,poate nu ti-ar mai fi facut-o. Dar cand tu ii zici exact ce nu vrea el sa audă,cum dracu sa mai fie omul ala întreg la cap?"
-Asa m-am saturat de geloziile lui,pufneste pe nas si ma abțin sa nu-mi dau ochii peste cap. Stii ce mi-a făcut zilele trecute la munca?intreaba si inspir adanc.
„Nu imi pasa!"
-Un angajat m-a împins cu degetul intre coaste inainte sa intre in tura si mi-a spus:"ce faci sefa?",iar lu idiotul de tat-tu i-a sarit imediat țandara.
Oftez.
-Nu mai are voie lumea nici sa vorbească cu mine,atat e de idiot!exclama exasperata.
-Poate dacă ai vorbit cu el si nu ai mai racni ca o descreierata,ai rezolva problema,zic si ma priveste ironic.
-Tat-tu si comunicarea,zice razand sarcastic. Mda...vezi sa nu...
„Daca eu pot sa vorbesc despre orice cu tata,ar putea sa o facă și ea. Dar nu știe cum sa il ia. Nici cand sa taca si nici cand sa pluseze. Ea se impune. Si o face tot timpul cu volumul dat la maxim. Ea nu pricepe ca tonul face muzica...dar ma rog...cine sunt eu sa-i dau lecții de viata,nu? I-am mai spus de cateva ori părerile mele cu referire la relația lor și mi-a trantit-o foarte simplu cu următoarea vorba: cine a fost primul,oul sau gaina? I-as fi spus ca de multe ori elevii isi intrec profesorii,dar i-as fi dat mai rau foc. Asa ca,mai bine prefer sa tac și sa imi vad de ale mele."
-Ce vrei sa mănânci?schimba subiectul dupa ce ii trimite tatei mesaj.
-O amandina,raspund si incuviinteaza din cap.
-Bun...eu am sa imi iau un profiterol,spune si se ridica de la masa,apoi merge sa comande.
Imi mut privirea pe geam si privesc lumea cum se grăbește spre stația de tramvai.
Vremea e mohorâta. La fel de mohorata ca mine. Degeaba e începutul lunii Martie,ca zapada inca e pe jos,dar e atat de murdara incat intuneca totul in jurul ei. Exact cum intunericul ma acaparează pe mine din ce în ce mai mult.
Imi sprijin bărbia intr-o mana in vreme ce ajung sa privesc in gol și ma gândesc la bunica.
„Doamne...imi e atat de frica..."
-Unde iti e gandul?ii aud vocea si clipesc de cateva ori,dupa ridic privirea spre ea.
-Nicaieri,raspund in timp ce pune prăjiturile pe masa.
„Nu i-as zice nimic din ce se întâmplă cu mine,fiindca orice slăbiciune o s-o folosească împotriva mea. M-am ars o singura data cu ea si de atunci nu mai cred în vorbele ei de nici o culoare. Vorba aia...cand te arzi o data cu ciorba,a doua oara sufli si in iaurt."
-Uite Sănduca,imi zice cand se asaza pe scaunul din fata mea.
„Ohhhh!!! Acum chiar cred cu inversunare ca are interese ascunse. Ea din proasta,idioata si neam prost ca tata nu ma scoate niciodata. Acum ca o da în alinturi cu mine clar e ceva putred la mijloc."
-Eu știu ca nu prea ne înțelegem...dar încerc sa remediez situația.
„Hai lasa-ma...cum mai exact ca nu ma prind..."
-Da?intreb si rad sec.
-Uite vezi?zice si clatina din cap. Mereu esti Gică contra. Oricat as vrea sa ma apropii de tine,nu ma lași.
-Pentru ca azi ești asa si mâine invers!pufnesc. Tu nu ai o constanta. Tu te schimbi in funcție de cum bate vântul. Tu nu știi sa ții o vorba pentru tine. Daca afli ceva,stie jumătate de oraș,ii insir o parte din motivele pentru care nu am încredere în ea. La tine omul ii bun numai dacă te slugareste si daca te aproba in orice dracu zici tu! Dacă nu e de-acord cu părerea ta,el nu poate sa aibă una a lui fiindca asa cum zici tu e cel mai bine,cel mai corect si cel mai perfect. Dar tu nu înțelegi ca nu peste tot e vorba de tine! Nu totul se invarte in jurul tău!
-Hai ca deja ma enervezi!replica in doi peri si infinge nervoasa furculița in prajitura.
-Normal!zic ironica. Daca nu zic ca tine sunt dusmanul tău.
-Pai tu încă nu pricepi ca mai ai de crescut.
Pufnesc din nou.
„Dintre noi doua cu siguranta ea e cea care mai are de crescut. Inca doarme în papuci. Inca e o minte neevoluata. Un om care doar ce zice el are impresia ca e corect și părerea celorlalți e buna de aruncat la gunoi,e un om mediocru. Iar eu știu lucru asta de cand eram copil. De aia bunica mi-a zis mereu sa învăț din greselile altora si exact asta am făcut. Am cules de la toți și părțile bune și cele rele din care aveam de învățat,ca sa nu repet rahaturile lor."
-Ma rog...zic pe un ton mâhnit si ma pun sa mănânc prajitura ce mai mult imi intra cu noduri.
O vad cum imi analizează fiecare mișcare si deja ma ia durerea de cap.
-Zi-mi ce vrei de la mine,ii cer aproape maraind.
-De unde știi ca vreau ceva?
„Cat de proasta ma crede fiinta asta?"
-Dupa cum te comporți,o informez pe un ton sec.
-Pai...nu vreau ceva de la tine,zice si o privesc neincrezatoare. Vreau doar sa iti dau un sfat.
„Aolo! Ar face bine sa ma scutească de sfaturile ei."
-Si anume?intreb doar pentru propriul amuzament,fiindca vorbele ei nu valorează doi bani pentru mine.
-Sa stai dracu departe de Chronis,mi-o tranteste si mijesc ochii la ea. Da! Da! Ai auzit bine,plescaie din buze. M-am întâlnit zilele trecute cu,Ella. Noroc ca tat-tu era in masina si ma astepta. Plăteam factura la curent când a apărut în spatele meu si mi-a făcut un ditamai circul. Vezi doamne sa te țin departe de Fat Frumos din lacrima,replica scarbita. Ca n-ai tu față de fii-su.
Imi inclestez dintii cand o aud.
„Fir-ar ea sa fie de idioata! Ella asta ma face de cap! Nebunia din casa mea pe o parte si cea din familia lui pe alta parte. Doamneeeee!!! Ca asa m-am saturat de toata tărășenia asta!!!"
-Ai face bine sa ma asculți,dacă nu vrei sa intri pe mana lui tat-tu,imi spune pe un ton jos.
Imi inclin capul intr-o parte si un ranjet imi ridica un colt al buzelor.
„Aolo! Ea crede ca,daca nu i-a spus tatei,o sa o pup in cur acum? Din partea mea sa ii zică. Stiu prea bine ca Aleczander nu are ce sa comenteze in fata mea. Fac ce vreau,iar dacă îl vreau pe el,este strict alegerea mea. Pana la urma nu se baga el in gura leilor,eu o fac."
-Si?intreb,iar ea ofteaza zgomotos. Ce vrei de la mine?
-Vreau doar sa nu fii proasta,mi-o arunca în sictir. Nu ai nevoie de bani. Acum eu si tat-tu aveam mai mulți decât au la un loc tot neamul lui si al meu. De ce dracu sa te incurci cu unul de-alde Chronis? Nu iti sta bine fără batai de cap?
„Tu esti o mare bataie de cap si una enorma in coaste."
-Crede-ma...iti e mai bine fără idioți prin jurul tău...cat despre pula...cand ai sa fii la casa ta ai sa fii sătulă de ea,spune fără nici un ocoliș si imi frec fata de cateva ori cu palmele,apoi o privesc buimaca.
„In primul rand nu stau cu Max pentru bani si in al doilea rand,oricât as incerca sa-i explic ei asta nu o sa priceapă. Ea oricum habar nu are ce e aia iubire. Nu s-a luat cu tata fiindca n-a mai putut ea de indragostita ce era. Plus ca nu cunoaște nici macar ce inseamna iubirea pentru propriul ei copil. Nu de multe ori mi-a fost dat sa aud din gura ei faptul ca la ea lipsește cu desavarsire instinctul matern...deci??? Mai bine zic ca ea si fac ca mine."
-Iar acum te aștepți sa iti mulțumesc sau sa iti ridic statuie pentru faptul ca nu i-ai spus lui tata?intreb chicotind.
-Nu. Ma aștept sa iti vezi de treaba ta. Nu te baga în tărâțe,altfel o sa te mănânce porcii. Tu nu ești împinsă de la spate sa il iei pe primul ce iti iese în cale. Poți sa alegi. Deocamdată ai unde sa stai și nu iti lipeste nimic. Avem bani,ne permitem orice. Putem sa mergem oricând in vacante. Muncim pentru tine,de ce dracu ai avea nevoie de el?
„Da...munciți pentru mine,iar tu îmi scoți ochii si pentru un castron de mancare pe care mi-l dai. Plus ca porcii ma mănâncă de cand am venit pe lume. Sunt băgată in strachina lor din cauza familiei de nebuni din care fac parte...asa ca...soluția ar fi sa plec dracu din ea,dar încă sunt legata de maini si de picioare. Inca stau în Iad pentru ca nu ma pot întreține singura,dar și când am sa o fac...cred ca as fi capabila sa fug și in Congo,doar ca sa scap de calvar."