Nu toate poveștile de dragoste sunt scrise la fel. A noastră avea capitole rupte, paragrafe lipsă și un final dulce-amărui.
Luna Rexroth este wallflower-ul preferat al tuturor.
Dulce.
Grijulie.
Caritabilă.
Liniștită.
Falsă.
Sub exteriorul blând, de...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
"Uite-o."
Am auzit o șoaptă în spatele meu în timp ce răsfoiam distrată articolele vestimentare. Vocea era feminină. Pițigăiată.
"Se vorbește prin oraș că s-a despărțit de Knight în săptămâna în care mama lui a murit. N-are inimă, nu? Asta după ce-a avut grijă de ea ani de zile. N-a avut, literalmente, altă viață decât pe ea."
"Nebunie." A icnit o altă fată.
Uneori — mai des decât îmi plăcea să mă gândesc, de fapt — oamenii au presupus că, dacă nu pot vorbi, nu pot nici să aud. Sau poate auzeam, dar nu conta. N-aveam să-i confrunt. N-am făcut-o niciodată. Niciodată, au presupus ei. Abia astăzi, când am stat cu Daria, mama ei, Melody, Emilia și Edie, găsindu-i rochia perfectă pentru petrecerea de logodnă, aceste fete aveau chef de o trezire la realitate.
"Luna." A strigat Edie de pe scaunul crem din fața cabinelor, legănând un pahar de șampanie lângă restul femeilor. Daria era înăuntru, probând a cincea rochie în cabină. Toate ne-am străduit din răsputeri să ne concentrăm pe haine și nu pe faptul că prefacem totul, ignorând elefantul de culoarea lui Rosie din cameră, dar a trebuit să fac un pas înapoi și să mă prefac că-mi caut ceva ca să nu mă vadă plângând. Mi-a fost teribil de dor de Rosie. Cu atât mai mult în fiecare zi.
"...iar acum iese cu Daria Followhill? Cât de potrivit. Tot ce trebuia să facă era să devină o javră ca ea pentru a intra în clubul copiilor mișto."
Vorbirea din spatele meu s-a intensificat.
"Sper că Knight se va întoarce la Poppy. Cel puțin ea n-a jucat jocuri stupide de clasa a treia."
"Luna, iubito, vino. Cred că asta e aleasa." A spus Edie.
Probabil c-a văzut fetele din spatele meu, a dedus că vorbeau despre mine după felul în care mă priveau și a vrut să mă scutească de durerea de inimă.
Edie, Emilia, Melody și Daria se obișnuiseră cu vorbirea mea, la fel ca toți ceilalți din jurul meu, dar erau totuși supraprotectoare. Încă se îngrijorau că nu mă pot ocupa de propria mea problemă.
