3 in 1

103 8 0
                                    

Hei. Stiu ca nu am mai scris de aproape 2 saptamani...scuze , dar mna...scriem cand avem ce...adica...nu ne vedem =======> nu scriem. Poza din multimedia o vom edita cu una care legatura cu acest capitol , dar asta mai incolo putin. Legat de concurs , in 24 anuntam castigatorii. Dupa cum stiti fiecare zi (povestire) , era un capitol separat. Acum urmand sa povestim 3 zile si neavand idei ce titluri sa punem am hotarat sa scriem tot intr-un singur capitol. In fine.
******************************

Marti , 15.06.2015.

Ne-am intalnit in sfarsit dupa vreo 2 saptamani. Eram foarte fericit. Cred ca si Maria era la fel. Eram in sfarsit noi.... 2 persoane diferite ce se simteau ca una singura.

Ne-am intalnit la ea la bloc si am mers in parcul care devenise ca o a doua casa pentru noi. Balansoarul "nostru" era ocupat , noroc ca existau 2 hinti pe care sa ne leganam totusi. Am stat si am povestit despre tot felul de lucruri ce le-am facut in aceasta "pauza".

La un moment dat am observat ca balansoarul era liber. Normal ca am fugit in directia aceea ca doi copii mici cand le arati o ciocolata. Imi era dor sa stau langa ea in acel loc. Am prins ocazia si la fel ca in momentele "din trecut" m-am pus cu capul in bratele ei. Ma simteam mult mai bine ca datile trecute. O tineam de mana , iar cu cealalta mana ma "ciufulea". Nu prea imi place sa mi se faca asta , dar totusi , acel moment era atat de....perfect. Am stat majoritatea timpului cu ochii inchisi si ma gandeam. Desi mereu spuneam ca "nu ma gandesc la nimic" , ma gandeam la noi in viitor , nu voiam sa spun totusi asta.

La un moment dat a inceput sa picure ,noi pornindu-ne spre casa. Am condus-o pe Maria pana acasa apoi am plecat. De indata ce am urcat in troleu a inceput furtuna. Am ajuns in cele din urma ud acasa , parca tocmai iesisem din masina de spalat :))). Am inceput din nou sa povestim si nu ne-am oprit decat cand unul dintre noi era la masa.

Cand vorbeam cu ea , timpul trecea foarte repede. In jurul orei 1 m-a sunat. Plangea. Era totusi un plans de fericire. M-a rugat sa urmaresc un videoclip ce tocmai il trimisese pe facebook. Era un videoclip pe care sincer l-am comparat chiar cu viata noastra. Am inceput si eu sa plang in hohote. Eram extrem de emotionat. Intre timp Maria mi-a mai scris doua mesaje care chiar m-au umplut de emotie.
Am mai stat putin sa povestim si am deci sa ne punem amandoi la somn.

17.06.2015

Dimineata a inceput cum nu se putea mai greu pentru mine. Test la informatica:)). Nu intru in detalii . Am luat 10 , desi nu m-am prea astepta avand in vedere notele mele. Am deci sa sarbatorim reusita mea. Cum altfel daca nu cu o narghilea? ❤
Am mers acasa m-am schimbat si am plecat sa ma intalnesc cu Maria . Cu noi a venit si Diana . Odata ajunsi in local am comandat o narghilea cu ciocolata. Eram toti foarte bine. La un momentdat Maria a ametit , lucru ce m-a facut sa ma speriu putin. Si-a revenit dupa un timp si a reusit sa ma calmeze si pe mine.

Dupa un timp am luat-o iarasi de mana si m-am asezat cu capul pe pieptul ei. Era unul dintre momentele in care as fi oprit timpul in loc. In timp ce stateam Maria i-a spus Dianei ca i-ar oferii un mozol , "oferta" ce mi-a facut-o si mie. In mintea mea era ceva de genul "daca stau o fac , daca nu...imi trebuie motiv sa ma "indepartez " " asa ca am zis ca merg la baie .
La un moment dat Diana a trebuit sa plece , asa ca am luat-o toti din loc. Am iesit tinandu-ne de mana. Maria statea intre noi , dar eu vedeam acele momente precum un "alb continuu" in care eram doar eu si ea. Am condus-o din nou acasa si imediat ce ne-am "despartit" , am inceput sa vorbim sa vedem ce urma sa facem in ziua ce urma.

Avand in vedere ca urma ca atat ea cat si fratele meu sa aiba festivitatile de premiere in ziua urmatoare , am hotarat sa merg la ea dupa care ea sa vina la fratele meu mai mic.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jun 26, 2015 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Crestem ImpreunaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum