꧁Blood and Calls꧂

*9*

Wonyoung pov.

Trag cearceaful alb de pe statuie, lasandu-l sa imi alunece dintre degete. Luminile se aprind iar Jimin apare langa mine.

-Nu il atinge.

Ii zic cand trece pe sub lenta galbena dupa mine. Isi trece mana prin par, intorcandu-se spre mine.

-Zahar.

Zic, scotandu-mi acadeaua si rasucindo-o intre degete, cand se uita la corpul impaiat al lui Sanghwo.

-Mi-am dat seama.

Vocea ii e mult mai puternica decat mi-am imaginat, aceasta auzindu-se intr-un ecou dupa care ma trec fiorii. Isi cufunda mainile in buzunarele pantalonilor, lumina rece luminandu-i tenul alb.

-Vrei sa fii implicata sau o lasi pe mana mea?

Coboara treptele de la statuie, ridicand din mers lenta galbena de securitate, pusa de frumusete de catre Felix.

-Ultima data cand am lasat-o ai facut-o de oaie. 

-Deci te bagi?

Intreaba ridicand din sprancene si continuand sa se apropie. Se opreste in dreptul meu inclinandu-si capul. Imi incrucisez mainile in piept.

-Regulus e bagat in asta. Nu o sa stau degeaba asa cum ai facut-o tu-

-Nu am vrut sa atrag atentia asupra mea si sa risc. Relgulus e mai important decat trecutul nostru si nu am sa las "relatia" dintre noi sa o afecteze pe cea dintre mine si copil.

Pufnesc in ras facand cativa pasi catre el. Isi lasa degetele jos dupa ce a mimat ghilimelele in aer.

-Nu e copilul tau, Jimin. E alegerea lui daca te vrea langa el dar sa nu iti dea in gand sa il folosesti drept scuza.

Mai face un pas iar acum suntem la vreo 20 de centimentri distanta. Trebuie sa isi aplece capul pentru a ma privi. Imi cufund mainile in buzunarele jachetei, inaltandu-mi capul pentru a-l privi.

-Atat de nenorocit ma crezi ca sa iti folosesc copilul drept o scuza? 

-Nu imi las copilul in mainile oricui, mai ales in ale tale. Eu am fost cea ce la crescut. Nu o sa iti dau locul meu.

Ma intorc mergand inainte cand vocea lui Yoongi se aude in ecou vorbind cu Minnie si schimonosindu-si vocea facand-o mai amuzanta cand ii intoarce vorba lui. Imi pun acadeaua in gura cand Yoongi deschide usa, lasand vocile sa izbucneasca in sala.

-Reggie?

Sopteste Jimin luandu-l in brate pe cel mic, bagandu-se in fata mea, si invartindu-l in aer sub privirea mea. Zambesc in schimb cand bratele lui Minnie ma incolacesc iar cascade de par negru si lung mi se revarsa pe umeri.

-Daca mai publica prostii din alea ii dau in judecata. Mi-a stat inima in loc iar Yoongi a sarit ca ars cand am citit cu voce tare.

Se desprinde de mine, lasandu-ma sa ii vad bluza semitransparenta ce ii lasa sutienul negru la vedere, cu o brodatura formata din niste fluturi negri peste tot. Fusta scurta din piele neagra si tocurile inalte ce o fac sa para la aceasi inaltime ca Yoongi ma bucura intr-un fel, se simte bine iar pe Yoongi nu il intereseaza cu ce se imbraca. Ochii imi nimeresc pe silueta lui Yoongi ce rade privind la Regulus ce chicoteste in bratele lui Jimin. 

-A fost al naibii de ingrijorat daca ma intrebi pe mine. 

Paltonul sau obinuit negru, din care are vreo 5 exemplare identice, pe care il purta iarna este inlocuit cu o varianta din piele mai subtire si mai lucioasa care pare sa fi fost pe umerii lui Minnie la cum il poarta.

Fata isi ridica mana iar eu zambesc din nou cand vad verigheta sclipind pe degetul inelar. Zambetul ce infloreste pe chipul ei nu dureaza mult, se stinge cand isi cufunda mana in buzunar si isi priveste logodnicul.

-Iti spun acum ca imi e frica ca nu o sa mai apuc daca o luam iar de la inceput cu toata povestea asta. Sper doar ca nimeni dintre noi sa nu pateasca ceva, fapt care daca o luam logic dupa acum 5 ani, sansele sunt slabe. 

Cineva sa ma tina departe de hainele lui Minnie. Nu ma pot abtine din a nu le face o descriere cat juma de capitol asa ca incerc sa imi tin degetele departe de tastatura cand scriu ceva despre ea.