De vorbă cu bunica 🔞

Capitolul 168

Ale:
In urma cu doi an...

Dacă in fiecare zi as deborda de fericire asa cum o fac astăzi,viata mea chiar ar fi un paradis,dar nu pot sa fac lucrul asta posibil oricat as incerca,fiindca nu pot sa-mi tin zilnic energia ridicata la cel mai înalt nivel. Iar dacă in urma cu o luna ma certam cu Stefan pe un motiv absurd,doar pentru ca dezechilibrul din mine era și inca este dat peste cap,astăzi totuși reusesc sa-l mentin in parametrii normali ca sa funcționez cum trebuie,pentru ca e Craciunul. Si cum asta e sărbătoarea mea preferata din an,ma bucur din plin de ea chiar daca nu suntem acasă. Din cauza pandemiei,concediul nostru a trebuit amânat,asa cum am facut și anul trecut,fiindca nu ne dorim sa stam prin carantina daca mergem în tara. Insa,cu toate astea,imi face placere acum sa-l petrecem si-n Germania,fiindca e al doilea an cand il sărbătorim in formula de trei.
-Eric! Ai grija mama sa nu spargi globurile!ii atrag atenția cand vad ca scoate doua in cutie si vrea sa le prindă in brad.
-Hai sa te ajut puiule,ii zice Stefan si se lasa pe vine in spatele lui,dupa ii i-a un glob din manuta,dar nu știu cum face Eric ca-l scapa pe celalalt,iar globul se sparge la picioarele lui.
-Of Doamne!exclam si il ridic imediat pe micut in brate. In fiecare an sparge globuri,continui si ma intorc pe calcaie.
Chiar daca anul trecut nu avea decât 8 luni si stătea în premergator,tot a reușit sa tragă de cateva globuri ca sa le sparga.
-Stai aici ca aduc eu matura,imi cere ingerul si ma opresc in loc.
Ma uit la Eric si il vad cum priveste sticla sparta de la glob cu ochii cat cepele.
-Pana trec sărbătorile,ai sa ne lași cu bradul impodobit doar de la jumatate in sus,zic,iar Stefan chicoteste in vreme ce trece pe lângă noi.
-Mai bine lasam doar instalația in pom,ca sa nu mai stam cu grija.
Surad,fiindca ideea lui nu e rea.
-Asa ar trebui sa facem,raspund si ridic putin tonul ca sa ma auda din bucătărie.
-Si asa nu vine nimeni din cauza pandemiei. Deci...nu il vedem decat noi,replica imediat ce se întoarce in sufragerie și incepe sa adune cioburile de sticla.
-Mda...dar ce naiba de brad ar fi fara globuri in el?intreb si amandoi chicotim.
-Unul ce doar la noi in casa ai putea sa găsești.
Rad usor cand il aud si din nou ma uit la Eric.
-Teroristuleeee...soptesc amuzata. Nu imi e de globuri. Imi e sa nu te tai. De aia iti sugerez sa stai departe de brad ca sa nu mai spargi si altele.
-Sigur...chicoteste soarele meu. Vezi sa nu te asculte.
Cateva hohote de data asta se desprind de pe buzele mele cand il aud si incep sa-l pup pe micut zgomotos pe un obraz.
-Be-be!ridica vocea si incepe sa chicoteasca in vreme ce eu continui sa-l pup.
-Stii ca astăzi vine mosul?il intreb,iar el se uita întrebător la mine. Vine mosul si iti aduce cadouri,fiindca ai fost nespus de cuminte,zic,iar Stefan ma priveste amuzat.
Nu spune nimic,apoi trece pe lângă noi dupa ce aduna toate cioburile de pe jos.
-Ce?strig in urma lui. Nu a fost cuminte baiatul tău?
-Daaaa...lungeste cuvantul. Stii vorba,ca și cainele lui Melinte?
Ma umfla rasul cand ii aud întrebarea.
„Exact...Eric nu a fost cuminte,fiindca e prea energic si fara sa vrea,darama ceva prin casa,se lovește,ori arunca cu o minge sau cu vreun balon si mai sparge o vaza,ori o rama de la vreo fotografie. Ideea este ca in fiecare zi trebuie sa faca câte o prostie. Daca nu sparge ceva fără sa vrea,atunci se pune și desenează pe pereți. Chiar in urma cu o saptamana,a trebuit sa dam cu lavabil,pentru ca in living aveam niște caricaturi mâzgălite pe pereți fiindca l-a palit talentul. Ca sa nu mai spun ca strang încontinuu dupa el. Ba scoate oalele din dulap,ba hainele lui sau pe ale noastre. Ba împrăștie jucării peste tot,ba aduna așternuturile de pe pat si se ascunde sub ele. Unerori ma mir ce ii mai da prin cap si ma întreb de unde le scoate. Cert este ca orice face,eu sunt cea care trebuie sa adune dupa el,altfel casa ar arata intr-un fel de zile mari. Atat de faina ar fi,ca n-ai mai intra in ea si te-ai opri la intrare."