West Golden - Protector feroce. Alesul.
Sportivul îngâmfat pe care am vrut cândva să-l ucid cu mâinile goale este acum singurul în care am încredere cu inima mea.
Într-un oraș plin de corupție și secrete întunecate, să știi cine e de partea ta devi...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
"Uite. Gata."
Mă dau înapoi și mă uit la cele două valize pe care le-am împachetat la capacitate maximă, simțindu-mă ca un super-erou pentru c-am făcut-o în seara asta. Sigur, sunt epuizată de la bal și... alte activități, dar pot dormi oricând în avion.
"Bine pentru tine, dar eu am terminat acum o oră." Se laudă West prin telefon.
Zâmbesc și scot limba de parcă o vede. "Toată lumea știe că băieții împachetează doar o pereche de boxeri, un deodorant și niște haine de schimb. Deci, dacă asta e ceva ce ești mândru să numești câștig, atunci așa să fie."
Râde încet în urechea mea și mă las în pat.
"Te-ai distrat în seara asta?" Întreabă, ceea ce face ca amintirile serii noastre să-mi inunde gândurile.
"M-am distrat de minune. Mulțumesc că m-ai făcut să mă simt normală."
E tăcut la celălalt capăt și acum mă gândesc la piscină. Sau, mai precis, la cuvintele pe care mi le-a spus în timp ce eram acolo.
"Abia aștept să aterizeze avionul." Spune, oftând. "O să-ți placă bayou."
"Nu trebuie să mă convingi. Vreau doar să ies de aici."
N-am intenționat să fie amuzant, dar West râde din nou.
"Nu cred că vreunul dintre noi poate. Familia mea te va iubi, totuși. Pregătește-te să fii îmbrățișată până la moarte de unele dintre mătușile mele și probabil îți vor pune un milion de întrebări. Dacă-mi cunosc bunicul, plănuiește un fel de adunare când ajungem prima dată acolo."
Gândul la asta îmi face inima să bată puțin mai repede. "De câți oameni vorbim?"
West chicotește. "Mulți, dar așa cum am spus, te vor iubi."
"Cum poţi fi atât de sigur?"
"Ce nu e de iubit?" Motivează, ceea ce mă face să rânjesc ca un copil.
"Cred c-o să te cred pe cuvânt."
Cască înainte de a vorbi, ceea ce mă face și pe mine să casc. "Relaxează-te. Partea cea mai bună e că nu e Vin."
Însăși ideea asta mă face să mă simt mai ușoară. "Mulțumesc lui Dumnezeu pentru micile favoruri."
"Aș considera asta o mare favoare." Răspunde West.
Nu greșește.
Apelul se liniștește din nou și îmi imaginez că e adâncit în gânduri ca și mine, poate analizând rahaturile pe care nu le vom rata cât vom fi departe de acest loc.
"La dracu cu asta." Pare să-și spună West, ceea ce mă face să pufnesc în râs. "Doar o voi spune, și dacă te sperii, uită c-am adus-o în discuție, dar cred c-ar trebui să facem un pact."
