Aș putea să încep cu ce mi amintesc ? Cu ce visez zi de zi ? Cu ce aș vrea să schimb sau cu ce mi doresc pentru viitor ?
Ce poți să i răspunzi copilului din tine când la 27 de ani nu știi ce vrei ? Sau știi deja și nu ți place viitorul cum sună ?
Evelin, o fată timidă, cuminte, note bune la școală, sau cel puțin asta vrem să credem nu?
În realitate o nebunie de fata, înaltă, frumoasă, păr lung și negru așa cum visam toate sa l avem sau cel puțin eu, mereu cea populară și iubită de toți, mereu în umbra ei pe culoar, totuși e frumos, te salută cineva și pe tine datorită ei...
- Alo? Ce vrei ?
-Să știu când dracu te trezești odată, la 8 avem școală și e 7 jumate?!!
- Nu vin la prima oră, du te fără mine și dacă întreabă cineva spune și tu ca nu știi nimic sau ca nu este autobuz din cauza la zăpadă, nu știu, descurcă te cumva să nu iau absența
-Ești culmea, adio
- Și eu te iubesc, pa
Aș putea să scriu genul de convorbiri așa capitol întregi, dar de ce mă simt în umbra ei mereu ? Știu ca arăt mai bine sau asta vreau să cred ? Ca sunt mai descurcăreață și deșteaptă ? Sau e doar iluzia mea ?
Mă decid Infine să mă ridic în pat, și cum evident ca stau la țară baia nu e camera de lângă ci ies afară și intru în altă cameră, mă spăl pe dinți cu o reținere cum n am avut vreodată cred, până și corpul îmi spune să o las baltă nu doar mintea, în schimb fac ce fac de obicei și o iau din loc, lumea nu se pune în stand by pentru mine și mintea mea debordantă nu? Sau este vreo ieșire de care încă nu știu ?
Infine, îmi alung gândurile din fața oglinzii și plec în sfârșit să mă îmbrac și să ies în stație la autobuz, dau bună ziua la toți bătrânii nu cumva să audă ai mei ca n am salutat sa i fac de rușine cică.
Să fumez o țigară ? Nici gând ce dracu tot ai ? Te vede dracu lumea ai înnebunit ? N àm innebunit da nici mult nu mai am dacă mai vorbesc singură ...
Merg la școală pe la a doua oră și stau și mă gândesc ce fac ? E ultimul an de liceu, toată lumea se profilează pe ceva, toți știu deja la ce facultate vor să aplice eu ții doar ca vreau să dau la litere, de asta am auzit și cică ai ieși profesoară dacă o faci , așa am auzit nu ca aș ști sau m aș fi interesat cumva mai mult de atât ... nici nu mi bat capu, îmi sună telefonul și primesc mesaj de la el ...
E prima mea preocupare normal, în timpul orelor acasă, când fac duș, oriunde, oricum, oricând
Ale mami ? Plecati în străinătate să facă bani să ne țină în școală, să ne îmbrace ca de sa avem și noi ce au alți copii.
Niciodată nu a au interesat de ce aș vrea să fac? Ce facultate aș vrea să urmez, să se intereseze pentru mine, nu ca părinții Evelinei ... poate de acolo vine umbra ? Poate mi ar fi plăcut altă viață ? Altă familie?
-Ajung acasă după ore, în gând sunt productivă, gen ajung, fac duș, direct mă pun pe învățat, mai am câteva luni și dau bacul, an de an mi am zis ca de la ani încep să învăț serios, niciodată nu am făcut asta, sunt leneșă sau n am nicio motivație, ce dracu să mă motiveze ? Nu am o motivație, în capu meu e ideea deja de mult, să mi fac o viață afară, e mai bine fac bani mulți ....
Îmi sună telefonul, aștept zilnic să sune totuși, e EL ....
-Alo?
-Ce faci ?
-Mă uit la un film, tu ?
- Doar ce am ajuns de la școală, ar trebui să mă apuc de învățat dar mi-e prea lene...
-Tu ce zici ? Cum a fost ziua ta ?
Ce voiam defapt să știu este dacă a văzut o sau nu, eu știu deja ca este cu cineva, îmi seamănă prea bine, același păr vopsit blond spălăcit, același corp aproape înălțime tot ...
Simt o conexiune cum niciodată nu am simțit, nu știu dacă e iubire dar e ceva, adică vorbim non-stop la telefon, ore în șir noapte de noapte, uneori nici nu vorbim doar stăm în telefon și e de ajuns.
A început bizar povestea noastră dintr un simplis joc de cărți, el cel mai interesant dintre toți, cel mai dezinvolt, eu, singura care i a dat peste nas, nici mie nu mi venea să cred dar eram eu, eu cu adevărat când eram lângă el cumva, nu mă abțin să nu creadă lumea ca nu sunt « cuminte «.
- Când vii în vacanță ?
- La sfârșitul lunii și stau până în septembrie.
Abia aștept să vină, planuri, ideii, poate poate vara asta e vara noastră.
Toți ne văd cel mai reușit cuplu numai noi insistăm ca suntem doar prieteni super buni.
VOUS LISEZ
O viață în umbra
RandomO viață furată, un adult in umbra unei copilării netrăită, urme de regrete ? Aș fi putut să fac mai mult? Mai puțin? Să schimb ceva? Dacă am putea da timpul înapoi, oare câți dintre noi am face o ? Dacă ne am putea desena familia perfecta, câți dint...