Sânge de lider - O poveste sângeroasă

Focul și gheața într-o seră a reptilelor

În clipa în care Amarantha ordonase ridicarea temperaturii în Zona Armelor, un vârtej de tensiune și suspans au cuprins întregul departament. Aerul prinse densitate, vibrând într-o coregrafie sinistră, aburind parcă în grabă toate oglinzile, lăsând locul lipsit de reflexii, ascunzând privirile și șoaptele neliniștite ale personalului din acel sector. Lumina palidă, rece, străpungea valurile de căldură care apăreau dezarmat de rapid, desenând umbre dramatice pe pereții de ceață. Medicația apăruse subit, însoțită de o stranie solemnitate - flacoane și fiole ce așteptau să devină panaceu pentru răcoarea unui suflet.

Elijah avea spatele lipit de zid și pălăria de pai pe cap, privind către ființele cu sânge rece prin geamul, aparent, periculos de subțire. Supraveghease făpturile fără nicio pauză, exact așa cum promise. Mare i-a fost mirarea când află că aveau, într-adevăr, nevoie de protecție. Făcuse un mic scandal în urma incidentului pe care avea să îl raporteze imediat. Când o zări pe doamna Karlsen, se ridică brusc de pe vine și își scoase pălăria în semn de respect.

- Bună ziua, doamnă Karlsen, o salută. Am înțeles că au existat câteva complicații astăzi, sper că totul este în regulă acum.

- Bună Elijah, da, au fost câteva situații în decursul acestei zile. Îți mulțumesc din suflet că ai avut grijă de micile suflete. S-a întâmplat ceva neadecvat sau care să prezinte urme de suspiciune cât ai stat aici?

Elijah și-a dres glasul, apropiindu-se de geam.

- Spre surprinderea mea, da, doamnă Karlsen, recunoscu. Doi operatori au părut că încearcă să demonteze pompa de oxigen a șerpilor. Steve și Jonathan. Nu au apucat să o scoată, le-am atras imediat atenția.

- Oh, făcu surprinsă. Și ai idee unde se află în acest moment?

- Sincer, nu. Nu am părăsit deloc zona în ultimele patru ore și jumătate. Voi fi sincer, mă așteptam să îmi pierd timpul și să nu se întâmple nimic. Mi-aș fi dorit să am dreptate.

Amarantha îi zâmbi, frecându-l ușor pe braț.

- Am să te rog să mai stai puțin aici până îi găsesc. Iris a mai rămas câteva minute cu lidera Departamentului. Va sosi și ea în curând.

- Stați liniștită, îi zâmbi la rândul său. Cred că începem să ne împrietenim, zise, mutându-și privirea către șerpii ce sâsâiau.

Amarantha se depărtă, ieșind din Zona Șerpilor. Știa unde să îi găsească pe acei operatori și nu mare i-a fost surprinderea când i-a găsit în camerele lor, cu paturi etajate, râzând despre situația în care se afla acum Lilith. Imediat ce femeia a ciocănit la ușă, apărând în prag, cei doi s-au oprit.

- Doamnă Karlsen, au zis la unison, ridicându-se de pe paturi.

Bună dragilor. Vă căutăm. Am urgentă nevoie de voi. Mi s-a adus la cunoștință că în Zona Șerpilor există un fir ieșit din sistemul electric, iar operatorii din Subdivizia Tehnică nu pot ajunge în timp util și ușile de acces s-ar putea deschide. Șerpii au putea ieși și nu ar fi sigur pentru nimeni din Agenție. V-aș ruga să veniți să rezolvați situația.

Pe fața celor doi s-a așternut o umbră de panică, zâmbetul lor perind. În ciuda spaimei lor, femeia părea foarte calmă, foarte liniștită. Toți operatorii o știau rațională și precaută. În fond, de ce să intre în panică dacă situația putea fi rezolvată în timp rapid? Au parcurs o distanță irelevantă pe holul oglinzilor, femeia deschizând una dintre oglinzile reflexie, ivindu-se pe dată un set de trepte. O parcurgere în tăcere, un ecou de pași. Elijah își ridică imediat privirea îndată ce îi văzu - separați de el, separați de primul geam gros care făcea legătura cu hăul veninului, separați de încă un geam, undeva sus, undeva la înălțime. Se încruntă, așezându-și cu precauție pălăria din paie.