Living in a lie - FINALIZATĂ

8

Media: Lucy

Se face o săptămână si jumătate de cand eu si Ares am început oarecum sa ne înțelegem, sa purtăm o conversatie, aproape normală căci ne tachinăm non-stop.
Acum sunt cu Alia si Julie la cafeneaua din centrul orașului, fix lângă un service, numai eu puteam alege o cafenea de lângă asa ceva, savurăm o cafea si niste vafe bune de tot.
Azi dimineață am luat mic dejunul aici si mi-a plăcut totul, de la mâncare pana la atmosferă.
"Lucy, ai cam inceput să umbli cu varul meu, devin mai geloasă decât Julie în prima zi, să știi" roșcata o priveste amuzata, apoi dă din sprancene catre mine.
"Frumușel, Ares ăsta!" roșcata vrea să pic in plasa, dar le las pe amândouă sa creadă ca ele conduc conversația, Alia ii face cu ochiul, iar eu doar iau ultima gură din vafa mea.
"Știți ce fetelor, ia mai pupați-ma in cu...."
"Auch, vorbe grele in după amiaza asta" Bryan si Ares apar la masa noastră. "Iar te-au enervat de scoți numai perle pe gură" comenteaza din nou si își sărută iubita. A inceput sa umble des cu Ares si prietenii lui, lucrând acum la pista unde Ares concurează si are prieteni, el l-a ajutat sa gaseasca jobul, iar Bryan deja il vede ca pe fratele lui.
"M-au zăpăcit, eu sunt căprioara, iar ele lupii flămânzi" gesticulez enervată, imi întorc privirea spre Ares care părea amuzat de situație, cand vede privirea mea ucigașă redevine serios.
Începe sa îmi sune telefonul, m-am si înecat cu cafea cand am vazut cine ma sună.
"Cine e, Lucy?" Julie se panicheaza cand imi vede reacția.
"Tata" ma grabesc sa raspund in timp ce ma ridic sa ies afară.
"Привет папа!" (Buna, tata!")
"Lucy, am nevoie de tine, trebuie să rezolvi niste turci ce ne-au furat din marfă, mergi in Canada, am sa iti dau locația, ne bazăm pe tine ca recuperezi"
"Ok, eu ce primesc in schimb?"
"Il trimit pe fratele tău acolo! S-a făcut?"
"S-a făcut, cand trebuie sa merg?" "într-o săptămână" aprob si inchid, logic ca nu ii pasă ce fac si doar are nevoie de mine.
M-a dat peste cap putin, dar ma gandesc ca o sa il revad pe Dylan si asta contează cel mai mult. Imi este frică căci va fi prima dată cand merg singură, daca Bryan si Julie erau in mafie i-as fi luat cu mine, ei stiu de noi, dar nu vor sa isi riște viata la maxim, ăsta e raspunsul lor.
Intru in cafenea, iar toți ma priveau.
"Ce s-a intamplat?"
"Ohh, nimic, un fleac"
"Lucy, esti albă ca varul!" trebuie sa plec, nu mai pot sta aici, mi s-a stricat starea si am dureri de cap.
"Nu-i nimic, bine? doar nu ma simt bine. Ne vedem maine!" arunc banii pe masă, imi iau geanta si am iesit de aici fără sa privesc in spate.

O lacrimă amară imi pică pe față in timp ce imi împătuream clatitele pe care le-am făcut, stiu ca nu le voi putea mânca pe toate, dar asta e. Julie si Bryan s-au mutat asa ca am toata vila doar pentru mine.
"Stii, esti urâtă cand plângi" ma intorc speriată spre sursă si dau de un Ares ciufulit cu două cutii de pizza in brațe.
"Ce faci?" imi sterg fața repede si il privesc confuză.
"Ai crezut ca scapi când ai plecat in starea aia ce se pare ca s-a agravat? Ohh, iubito m-am născut sa iti fac viața mai frumoasă" incep sa chicotesc in timp ce el imi scaneaza îmbrăcămintea.
"îți sta bine in maro, dar lanturile alea, plus cocul in varful capului imi dau fetișuri" port un maieu scurt maroniu cu pantaloni de trening de aceeași culoare lăsați pe șolduri, in timp ce talia imi este înconjurată de doua lanțuri finuțe.
"Perversule! Așa ma imbrac si la dansuri, de fapt ma îmbrăcam.." ma incrunt.
"Nici nu vreau sa imi imaginez cum te priveau toti, ca ma enervez"
"Esti cumva gelos?" înconjor insulița, pentru a ajunge la el, ii sar de doua ori in față apoi imi pun mainile pe umerii lui.
"De ce as fi?" ii dau privirea de 'Serios?', iar el ofteaza si își pune mainile pe talia mea,jucându-se cu lanțurile.
"Tu chiar joci murdar, te apropii de mine si ai impresia ca voi rezista fără sa te ating?" chicotesc in timp ce el ma urcă pe insuliță.
"Nu mi-ai răspuns încă la întrebare"
"Esti imposibilă!"
"Răspunde!" încep sa il zgâlțâi ușor.
"Da"
"Da ce?" il vad deja cum se enerveaza si incep sa rad.
"Sunt gelos, fericită?"
"Foarte" il sărut pe obraz si ma dau jos pentru a aseza clatitele in fața noastră.
"Înainte mănânci, sunt sigur ca de cand ne-am vazut ultima oară nu ai mai băgat nimic in stomac, esti piele si os" raman cu gura căscată apoi ii dau un pumn in braț, el urlă surprins.
"Nebuno! Ti-am luat pizza cu mult cașcaval si porumb, cum ti-a plăcut mereu" ma încrunt imediat surprinsă.
"Stai puțin, nu ti-am spus niciodată ce pizza imi place" el parcă stă să cântărească fiecare cuvânt.
"Uite, Lucy....Iti voi spune ceva ce pare nebunesc, dar este adevărat" sunt numai ochi si urechi "Noi ne stim de mici, am copilărit împreună până ai plecat in Anglia" nu înțeleg.
"Stai ce? Cum adică, nu înțeleg!" incep să ma gandesc mai bine si imi amintesc de acele momente cu Ares din amintirile mele.
"Adica tu esti Ares ce imi dăruia trandafiri albi des si ma adormea jucându-se in parul meu?" el isi mărește ochii si zâmbește.
"Cum de stii, începi sa iti amintesti?"
"Ti-am zis ca de cand nu mai iau pastilele de la tata, încep sa vad lucruri cu ochii deschiși si le-am pus cap la cap si mi-am dat seama ca sunt amintiri, pana acum stiu doar de acest adolescent cu un accent spaniol pe care il adoram si eram fericiți"
"Vin-o la mine!" ma duc înapoi in fața lui, iar el ma îmbrățișează strâns.
"Sincer acum îți spun, mi-a fost extrem de dor de tine"
"Mai am o intrebare...Am fost împreună cand eram mici? ne sărutam cam des" el începe sa râdă.
"Da, am fost până ai plecat"
"Si eu credeam ca primul meu sarut a fost acum doi ani la o provocare unde m-am si cunoscut cu Axel fiiind cel cu care am finalizat acel sărut" el stramba din bot, putin iritat, apoi zâmbește.
"Nu, eu am fost primul! Nu ma poti compara cu alții, sunt de neînlocuit"
"Cred ca narcisismul tău a trecut de mult peste limită, ai in exces" el isi da ochii peste cap si imi pune cutia de pizza in față, toarnă suc in pahare si imi ciupește obrazul.

"Stii, oarecum mi-e frica de ce imi voi mai aminti, mereu am avut impresia ca tata imi ascunde ceva, cum in 5 ani de zile, sa nu imi dai o poză cu mine sau cu familia? adica pot fi in multe moduri, recunosc, dar proastă niciodată"
"Cu timpul vei afla tot, stii vorba aia, graba strica treaba, minciuna nu va ține mult"
"Mdaaa"
"Ce te-a dat asa peste cap de ai plecat de la cafenea"
"Am sa îți spun pentru ca stiu ca pot avea incredere in tine, încă nu m-ai eliminat, deci...." zâmbesc trist, el chiar ma ajuta mult in toate si de asta cred ca si am început sa stam atat de mult împreună, imi este frica ca este posibil sa ma îndrăgostesc.
"Tata mi-a dat o misiune periculoasă in care ma voi duce singură, am trei variante ori vin cu ea îndeplinită, ori pierd totul si ma voi certa urat rau cu el, ori voi fi omorâtă.
În misiuni dastea nu e bine sa lași pe cineva singur, dar lui nu ii pasă de fata lui" el rămâne încordat si strâmbă din bot.
"Ce trebuie sa faci?"
"Sa recuperez marfă, într-o săptămână plec in Canada, sper sa ma întorc repede" ma joc cu a 4 a felie de pizza pentru ca nu mai pot mânca "Mi-a spus ca daca merg si rezolv asta, Dylan va veni o perioadă la mine"
"Ce om, băi frate, te șantajează urât si iti riști viața" mai sta putin, aruncand si el felia de pizza "Vin cu tine, nu vreau sa pățești ceva"
"Ce? Ares nu, daca se află de tine, o încurcăm grav amândoi, suntem din lumi diferite, iar daca ei văd ca m-ai ajutat, tata ma trimite in Rusia prizoniera, iar tu vei fi vânat si iti va omorî familia, te cunoaște Ares! stiu sigur"
"Nu pot sa te las singură!" nu mai spun nimic, căci nu vreau sa ne certăm sau ceva, o sa fac cumva sa plec mai devreme ca el să nu stie.
"Esti asa încăpățânat"
"Mai ales când vine vorba de tine"

Ma asez din nou in fața lui si il privesc, a vorbit la telefon până acum, fapt ce ma face sa fiu foarte curioasă.
"Cu cine ai vorbit?" el zâmbește viclean.
"Cu o fată" ahaaa, fac o față de zici ca vreau sa omor pe cineva.
"Hmm, bine, ce ti-a spus?"
"Ca vrea sa ne vedem in seara asta" din nou ii dau o privire de abia se abține sa nu râdă, de ce sa râdă? eu sunt pe bune.
"Si nu te duci?" încerc sa trec pe lângă el ca să merg spre canapea "Distractie plăcută!" îi urez, dar in următoarea secundă sunt luată pe sus si aruncată pe canapea.
"Geloasă mai esti si spuneai de mine..." ii dau o palmă peste braț și ma supăr.
"Nu cred ca ai pus botic doar pentru atât, doamne, imi amintești cand erai geloasă pe o fată de la liceul unde învățam, trei luni am stat sa te împac, mutându-ma la liceul vostru in final" chicotesc ușor, deși nu îmi amintesc cred ca ii dădeam teroare. "Vino aici!" se așează langa mine si îmi face semn.
Ma trage de șolduri si mă urcă in poala sa, imi trec un picior pe după el, acum având o poziție mai comodă, obrajii mei cred ca au prins o culoare de roșu, pe lângă faptul ca sunt putin rușinată, inima imi bate ca nebuna in piept.
El doar zâmbește si ma trage spre el pentru a-mi săruta obrajii.
"Tot la fel de inocentă ai rămas" eu îl mușc imediat de gât, pentru ce a spus as fi vrut si sa il lovesc.
"Pot sa te bat cu ochii închiși dacă vreau sa știi" el incepe sa râdă si ma imobilizează.
"Hai arată-mi!" scot limba caci doar asta mai pot face asa imobilizata.
"Nu mai scoate limba la mine, că ți-o mușc" nici macar nu il bag in seamă si rămân așa.
Într-o fractiune de secundă mă trage spre el si imi mușcă limba cu adevărat.
"Aaa" încerc sa țip râzând, dar nu imi iese prea bine. Cand chiar credeam ca imi va da drumul, imi prinde gura într-un asalt de săruturi ușoare. Cred ca am fluturași in stomac, imi prinde limba si mi-o masează cu a sa, in nici câteva secunde făcând ca sarutul sa devină unul sălbatic, ma trage de șolduri mai aproape, iar fără sa vreau m-am frecat de sexul lui, cam lasciv, ma desprind din sărut cu ochii măriți, in timp ce el a scos un sunet gutural.
Nu mă lasă sa spun ceva, căci ma intinde pe canapea in timp ce el a rămas între picioarele mele, trage ușor in jos de gulerul bluzei pe care o port si începe sa imi sărute gâtul, mușcând, apoi lingand.
Imi prind mainile in părul lui si oftez de plăcerea pe care mi-o provoacă.
In următoarea secundă nici nu realizasem că am inceput sa ma frec de el. Avand picioarele ridicate in jurul lui, el se lasă mai jos, începând sa simt umflatura ce pune presiune pe locul ce imi dă senzatii noi pline de plăcere.
Se apasă ușor, din gura mea iesind un geamăt, el înjură si se ridică.
"Dacă nu ma opresc acum o să rup hainele după tine" eu chicotesc, iar el se încruntă. "Merg sa ma spăl pe față, daca mai râzi odată vei regreta" iau perna de pe canapea si o pun pe față.
Nu imi vine sa cred ce am făcut, pe langa faptul ca ne-am sarutat si m-am frecat de el, măcar stiu ca i-a plăcut la fel de mult si lui. Ii batea inima ca o nebună, exact ca a mea, de parca se sincronizau, nu inteleg ce se întâmplă cu mine, dar cred că am început sa ma îndrăgostesc, destul de mult.