Sub acoperire

Capitolul 10-Mark Collins

După seara trecută petrecută cu fratele meu, mă trezesc din cauza alarmei care îmi aminteşte de petrecerea ce va avea loc în seara asta. Trebuie să merg la cumpărături, deoarece nu am nici o nenorocită de rochie elegantă în garderoba mea. Pantofii lipsesc cu desăvârşire, iar despre bijuterii nici nu are rost să mai aducem vorba. Am liber următoarele două săptămâni, ceea ce mă pune serios pe gânduri având în vedere că evenimentul cel mare se apropie.

După rutina zilnică, fac două căni de ciocolată caldă, fiindcă niciodată nu e prea cald sau prea rece pentru a bea ciocolată. Mă aşez la masă, dar soneria sună, aşa că mă duc împreună cu Leo să deschidem. Leo a rămas la mine până Daniel revine, trebuia defapt să o facă de ieri de aceea mă tem să nu i se fi întâmplat nimic. Deschid uşa şi îi fac loc lui Tony să intre.

-Cu ce ocazie am onoarea să mă vizitezi?

-Mă gândeam să mai cobor şi pe la supuşii mei.

-Ai confundat apartamentul înseamă.

-Am venit să te iau la o sesiune de shopping pentru că pariez pe ce vrei tu că nu ai cu ce să te îmbraci pentru seara asta.

-Tu? La cumpărături?

-Da, chiar eu. Am două surori mai mici care la 18 ani după ce mi-am luat permisul m-au târât după ele la fiecare magazin în parte, şi nu odată!

-Şi bănuiesc că ai rămas cu sechele...

-Cam aşa ceva.

După jumătate de oră ne aflam în maşină pe un drum ce ne va duce la cel mai apropiat oraş mare pentru a cumpăra cele necesare unei petreceri formale. Sunt destul de sceptică în ceea ce priveşte ceea ce va urma, dar nu am altă opţiune. Ne dăm jos din maşină în faţa unui complex de magazine renumite şi păşim.

De trei ore căutăm o rochie, dar Tony nu este de acord cu niciuna din cele arătate şi probate de mine. O rochie neagră mi-a plăcut, deoarece era lungă până în pământ, simplă, lărguţă şi fără nici un fel de decolteu. Mi-a fost refuzată din prima secundă.

-Am găsit-o!

-America, întreb eu ironică.

-Nu, rochia perfectă, uite probeaz-o !

-Eşti nebun, nu port aşa ceva!

-Probeaz-o!

Rochia nu era urâtă, ci superbă mai ales pentru culoarea sa albastru ce se asorta cu ochii mei. Era lungă până în pământ, puţin pliată, dar mulată pe corp, iar sus se forma un v destul de generos. Am ieşit din cabina de probă, iar Tony a rămas în stare de şoc.

-Dacă nu o cumperi jur că te bat!