Living in a lie - FINALIZATĂ

16

Media: Lucy si Alia

O săptămână departe de tot, este tot ce imi doresc, Ares a planificat această vacanță de cand am aflat trecutul meu. Desi nu mi-l amintesc, iar lucrul ăsta mă afecteaza mult, durerile de cap au fost alarme false, nu mai mi-am amintit absolut nimic. Ar trebui sa fie asta o problemă?
Privesc rana făcută de glonț ce este in procesul de vindecare acum, când stau prin casă prefer sa îmi țin rana descoperită pentru a se vindeca mai repede, nu am mai mers la liceu de ceva timp, dar totusi nu am rămas in urmă cu materia, Alia venind in fiecare zi sa îmi aducă lecțiile.
Ajung la baza scărilor încercând să  urc, durerea încă persistă, este si normal, iar Julie e la liceu, căci de obicei ma ajută ea.
Primele 7 trepte le-am urcat cu greu, sărind mai mult într-un picior.
Când aud ușa că se închide cu cheia tresar si ma dezechilibrez, momentul in care corpul meu face contact cu scările este brutal, lovindu-mă la spate si coate. Nu apuc sa fac tumbe până jos căci sunt prinsă, când ridic privirea Ares se îngrijorează si mai tare, lacrimile mi-au curs involuntar pe față.
"Au" gâfâi pentru câteva secunde din cauza durerii de spate ce ma lasă fără suflare.
Ma ridică cu ușurință si urcă, mergând direct spre camera mea, unde ma așează ușor in pat.
"Te doare rău?" Ma ridică doar sa imi priveasca spatele daca are răni sau ceva, cand imi observă cotul drept plin de sânge, privirea sa se întunecă.
"Trusa este in baie, aici" ii fac semn spre baia din cameră.
"Te rog sa fi mai atentă, dacă nu ajungeam la timp sa te prind, te-ai fi lovit mai rău" Incepe să îmi dezinfecteze rana si o bandajeaza mai apoi.
"Imi pare rău"
Îmi privește buzele, apoi obrajii, de unde sterge o lacrimă ce nu a mai vrut sa coboare de ceva timp.
"Nu mai pune botic, că ți-l mănânc" ne apare un zâmbet amândurora, îi fac loc lângă mine, se întinde pe spate, iar eu ma așez cu capul pe pieptul lui.
"Mulțumesc pentru tot" cuvintele mele îl fac sa se liniștească instant.
A urmat un moment in care doar ne priveam, încep sa zâmbesc dintr-o dată amintindu-mi de el acum 5 ani, felul in care ma alinta si avea grijă de mine.
"Te-ai răcit!" îi spun sec si îmi întorc privirea in altă parte.
"Poftim?" imi prinde bărbia trăgându-ma spre el, mă sarută de zeci de ori apoi își introduce brutal limba in gura mea.
Mâna lui urcă până la sânul meu drept pe care îl strânge in palma sa mare, iar cealaltă o așează în părul meu strângând ușor si adâncind sărutul.
"Nu am făcut-o, doar ca am vrut sa fi liniștită după tot ce s-a întâmplat, sa nu te stresez"
"Tu esti liniștea mea, Ares!" pentru un moment imi cântărește fiecare cuvânt, un zâmbet atat de frumos îi apare pe față încât mă topesc.
Suntem întrerupti de niste bătăi puternice de la parter. Se încruntă, eu fiind mai mult nervoasă ca suntem intrerupti. Se ridică si merge pe holul lung ajungând la baza scărilor, se intoarce spre mine confuz.
"Aștepți pe cineva?" înaintez si eu, văzând prin geamul micuț de lângă un bărbat, cand privesc mai bine îmi dau seama imediat cine este.
"Dima!" zâmbetul de pe fața mea este imens. "Du-mă până jos, Ares" el ma ridică coborând imediat cu mine.
"Dima?" intreaba încruntat.
"Un amic din Anglia, lucra pe pista cu noi, dar era prezentator" ii spun in timp ce deschid, Dima începe si el sa zâmbească si mă ia pe sus zambind.
"Șoarece" râde si ma învârte. Ma doare putin spatele, dar rezist.
"Ce naiba cauți aici, esti nebun?" ma desprind de el si ii dau un pumn in joacă.
"Julie m-a chemat, plus că atunci când am auzit ca locuiți împreună am zis ca nu pot refuza, îmi era dor de tine"
"Si mie de tine"
Ares închide ușa si îl priveste dur pe amicul meu.
"Dima, el este iubitul meu, Ares"
"Încântat, frate...Ai grijă de surioara mea, altfel te calc cu masina ei" îi dau încă un pumn in joacă dupa ce dă mâna cu Ares.

◇◇◇◇◇◇◇◇◇◇◇◇◇◇◇◇◇◇◇◇◇◇◇

Stateam toti trei la bucatarie si vorbeam, Ares s-a mai calmat când a vazut ca nu are vreun interes față de mine în acel gen.
"Lucy, esti schimbată, pe bune!"
"Ce vrei sa spui?" mai beau încă puțin din sucul de portocale, privindu-l.
"In bine oricum, ma refer, esti mai fericită" se intoarce imediat spre Ares si ii zâmbește "Se pare ca faci o treaba buna, frate" ma înec gândindu-mă la total altceva, numai la prostii îmi stă gândul.
"Dima?! Ai venit!" Julie si Alia intră in bucătărie, mi s-a părut genial momentul in care Dima a privit-o pe Alia si i-a pierit zâmbetul, înghițind in sec, bruneta a ridicat privirea si la fel s-a pierdut in verdele ochilor lui. Ma duc ușor spre iubitul meu ce a observat schimbul de priviri pasionale între cei doi si îi soptesc la ureche.
"Ma simt ca in filmele acelea turcești si de dragoste, în care se îndrăgostesc privindu-se, totul mișcându-se in slow motion" își  întoarce privirea spre mine si îl bufnește râsul.
"Dima, ea este Alia si totodată verisoara lui Ares" Julie le face cunoștință "Alia, el este un amic de al nostru din Anglia, Dima Morgan, este la fel de vorbăreț ca tine" încep sa râd de fața lor când aud ultimele cuvinte, iar când mă privesc amândoi iritați ma ascund după Ares.
"Ma bucur sa te cunosc, frumusețe" el încă pare vrăjit, ei îi scapă un zambet mic, dar privirea de gheață a lui Ares o face sa redevină serioasă.
"Si eu ma bucur sa te cunosc" se așează langa noi si îmi priveste piciorul.
"Cum e piciorul?" i-am povestit si lui Dima mai devreme ce s-a întâmplat cu piciorul meu si că Mark este varul lui Ares.
"Este bine, cred...In proces de vindecare. Am mai picat si pe scări astăzi când a ajuns Ares, bine ca m-a prins sa nu ma ranesc mai tare" ii sărut obrazul și mă urcă pe picioarele lui "Eroul meu" spun mândră in timp ce el se umfla in pene.
"Mie încă nu îmi vine sa cred câte face Bryan!" Julie ofteaza si se așează lângă Dima, ce ma priveste.
"Sti, Lucy....Bryan a vândut pista"
nu pot sa cred asa ceva.
"Poftim?"
"Iar acum câteva zile m-am întâlnit cu tatăl tău si el, nu știu unde l-au dus pe cel mic" încep sa tremur, gândindu-mă la cei mai rau.
"Era bine? cum arăta Dylan?"
"Deloc bine, purta o branulă in mână si era mai slab decât de obicei, imi pare rău"
"Trebuie să mă întorc!" încep să plâng si sa devin agitată. "Sigur a aflat de voi si acum îi face lui rău" Ares îmi prinde fața in palme si ma obliga sa îl privesc in ochi.
"Liniștește-te si îți promit ca trimit pe cineva după el, nu te duci nicăieri tu. Destul ca l-au luat pe Mark" cand i se pronunță numele, Alia dă cu pumnul in masă.
"Fratele meu poate fi si mort"
"O sa rezolvăm, ok?"
"Deja ma ocup de asta" domnul Reyes sau tata, ce ciudat sună.... intră in bucătărie spontan, urmat de Abigail, mama unde este? Si de unde stiu unde locuiesc? Ohh, stai....Ares sau Alia, cel mai probabil.
Ares dă mâna cu el si îi face loc sa se așeze unde stateam noi, tata imi privește piciorul si zâmbește trist.
"Esti bine, scumpo?" ochii lui ma fac sa imi amintesc de acel moment când ma ajuta cu miscarile de patinaj.
"Da"
El se conformează si scoate niște poze.
"Johnny, Bryan si fratele tău sunt acum in sediul din Rusia. Nu cred că au aflat nimic de la acest individ încă, deși te-a împușcat pare că nu vrea sa îți facă rău cu adevărat. In schimb, Alia, pe tine au pus ochii!" ea pare ca se panicheaza putin, iar Ares se duce la ea pentru a o susține.
"Am pus pe cineva sa te apere din întuneric mereu, Mark nu este mort, dar îl torturează" scoate o poză care era făcută într-o curte unde se observa scos dintr-o hală, era efectiv desfigurat, stiu locul acela, acolo m-am antrenat. Alia își pune mâna la gură șocată, începând sa plângă.
Abigail vine spre mine si își așează bratul pe umerii mei.
"Sora mea" imi sărută tâmpla si ramane lipită de mine în timp ce tata continuă.
"Ares vreau sa pleci cât mai repede cu Beth de aici, în scurt timp va fi foarte periculos ca ea sa mai rămână singură, vor veni curând"
"Eu nu plec nicăieri, am sa ma duc după fratele meu, chiar daca ar fi sa se întoarcă de acolo doar el in viață! Si stiu unde sunt acum in Rusia, acolo m-a antrenat pe mine"
"Daca te duci acolo, primul care moare este chiar fratele tău" Dima imi dă startul direct, ma enervez si il privesc atent.
"Stii ceva, Dima? Ceva ce noi nu stim?"
"Bryan a venit la mine ieri, mi-a spus sa vin aici sa le rapesc pe Julie si Alia" ma apropii de el șocată.
"Poftim?"
"Da, dar nu am sa fac asta, nici nu aveam in cap sa ma alătur lor, nici sa fac rău cuiva"
"Nu pot sa cred, a ajuns deja prea departe"
"Si de ce sa ne rapesti pe noi?" roșcata pare afectată rău.
"Ca eu sa vin după voi! Mereu tata imi spunea ca iubirea este o slabiciune, iar într-o zi o sa ma omoare. Iar dacă îl omoară pe Dylan, ma omoară si pe mine, iar asta poate fi razbunare pentru voi" zambesc amar, ce monstru "Totuși eu nu stiu toată povestea, de ce eu, ce are cu mine? Ce are cu familia asta în special de face toate astea?"
"Johnny a fost in adolescență iubitul mamei tale" tata inghite in sec si priveste in gol "A agresat-o, iar ea s-a despărțit de el, era atat de obsedat de ea, incat dupa nici o luna de la despărțire a rapit-o si a violat-o. Nu o cunoșteam, dar fiind in mafii diferite l-am urmărit des, așa am văzut-o prima dată, mi-a cerut ajutorul, iar eu pentru ca am plăcut-o din prima clipă am salvat-o fără ezitare. Tu, semeni leit cu mama ta când era tânără, leit, obsesia lui a continuat, iar cand ai mai crescut i-a trimis o scrisoare mamei tale in care spunea ca tu trebuia sa fi fata lui. Daca ar fi vrut ceva cu tine de dragul sa isi aminteasca de ea, o facea....Nu te-a agresat pana acum, nu? sau chestii ce un tata normal nu face" doar gandul ca ar fi putut ma face sa tremur.
"Nu, avea doar momente când se holba la mine" Ares strâmbă din bot nervos si isi trece mâna prin păr.
"Ai o poză cu el mai tânăr?" el dă afirmativ din cap si scoate o poza.
Ochii mei rămân pe fața sa si parul alb....
oarecum imi este frică sa rămân din nou singură, ma simt mereu urmărită, acel om inalt si cu parul alb, lung, mereu imi apare in cale sau îl vad de la departare cum ma privește, mi s-a părut odată că l-am văzut si la geamul dormitorului meu cand dormeam, se holba la mine.
Imi amintesc zilele acelea, am mai gandit asta, l-am mai văzut, des. Îmi pică poza pe masă si încep să mă sufoc. Tresar la fiecare amintire, lacrimi picându-mi la fiecare secundă, bubuitură, sange peste tot, sunt lovită de mașină, aceiași ochi ce îi observ pe sub acea cagulă, imi pun mâinile la cap când aud din nou bubuitura si pic, pic in gol.
Nu mai observ nimic în jur.

Beatrice Victoria Reyes, numele este puțin lung, dar simplu.
Am o familie fericită, oameni ce îmi daruiesc iubire in orice moment.
Mama este mereu mandră de ce fac, tata stie ca pot mai mult. Am ajuns la concurs internațional de patinaj. Bărbatul acela mă urmărește din nou.
Mi-e frică ca Ares ar putea sa ma lase pentru sora mea, desi nu mi-a dat motive vreodată ca s-ar putea întâmpla.
Maia prietena mea bună, mereu e langa mine.
Ares ma iubește este lângă mine constant.
"Esti prea inocentă pentru această lume crudă" vorbele lui spuse cu buzele lipite de ale mele, sărutările calde si pline de iubire, ochii săi negrii, buzele sale mari....

Si așa firul meu s-a tăiat.

◆◆◆

Dima Morgan