Astăzi e prima mea zi de liceu în acest oraș sublim. O să fiu ciudată care apare la jumătatea semestrului ce bucurie pe capul meu. Încă nu am mașină așa ca am venit cu un angajat de-al tatei. Zade și Royce nu i-am văzut de câteva zile dar nici nu-i caut o să vină singuri. Dar trebuie să aflu ce se întâmplă cu ei și cu familia asta, ce e mai ciudat e ca știu ca Luca mă urmărește dis de dimineață.
Sărutul ăla a fost o greșeală dar i-am dus dorul sincer. Dar o să mă țin la distanța într-un fel sau altul pentru ca după cum a reacționat clar nu la afectat cu nimic pe el.
Mă uit în curtea liceul e în stil britanic sincer , cărămidă roșie dar sincer curtea e superbă copaci care înconjoară curtea , înfloriți în culori de alb și roz. Dar e timpul să o iau din loc, trec pe la secretariat îmi cer datele și orarul.Simplu prima oră sala 53, ora a început dar sper să nu fiu prea mult centrul atenției. Bat de două ori în ușă apoi intru.
-Bună ziua, mă scuzați...
-Trebuie să fii elevă nou. Un profesor destul de tânăr pentru liceu, un păr puțin castaniu, cârlionțat sigur face ravagi prin școală.
-Da!
-Intră nu e problemă e normal să întârzii prima dată.
-Mulțumesc de înțelegere.
-Și facem o mică prezență apoi îți alegi un loc?
-Desigur. Mă numere Raven Graysons și m-am transferat din Londra.
-Nu cumva ești sora lui Zade Graysons?
-Ba da.
-Alegeți un loc și să continuăm ora.
Abia acuma îndrăznesc să mă uit prin sală unde văd câteva perechi de ochii pe mine. Nu cred ca arată rău sincer azi mi-am luat o fustă neagră și o cămașă simplă și un sacou pe deasupra într-un colț zăresc o mâna ridicată și sunt ușurată când o văd pe Sara. Urc treptele până la ea unde e un loc liber.
-Vino Owen nu e azi așa ca locul e al tău dar acelas liceu, soarta ne vrea împreună sincer.
-Așa se pare și mă bucur nespus să văd o fată cunoscută.
Am întrerupt discuția pentru a fi atentă cat de cat la așa zisa prima oră.
Restul zilei am avut câteva ore cu Sara și între timp a ajuns și Owen la școală și super bucuros ca sunt cu ei la liceu.-Cum ți s-a părut prima zi de liceu aici? mă întreabă Owen.
-Cu voi a fost mult mai ușoară.
-Dar de ce nu ne-ai spus ca ești sora lui Zade?
-Are vreo importanța?
-Da suntem un pic din lumi diferite, iar Zade e...... se oprește.
-Nu mă supăr deloc dacă asta te reține!
-Se aud zvonuri cum ca se ocupa cu niște lucruri murdare! mă încrunt la afirmația lui.
-Cum ar fi?
-Droguri, am auzit ca câțiva elevi cumpără de la el.
-Chiar e ceva nou pentru mine, nu știam asta. Deci vreți să mă fiți prieteni mei sau nu? Întreb cu o voce scăzută nu ar fi primi care se distanțează.
-Glumești cumva? Lasă-l pe Owen în pace nu-l băga în seamă nu îmi pasă cine e familia ta sincer așa ca nu scapi de mine. Nu știe cat de mult mă bucură să aud lucrul ăsta.
-Atunci ne vedem mâine, șoferul meu a venit.
-Ce viață are și șofer!
-Vi-l pot da vouă. Pa. Nu știu de ce dar simt nevoie să îi strâng în brațe pe amândoi puțin. Sunt singuri care am vorbit zilele astea.
Înainte să mă urc în mașină observ într-un loc îndepărtat aceas mașină care era dimineață pe aleea casei nu știu exact dar cred ca e Luca.Tot drumul m-am uitat în urmă și mașina m-a urmărit , ajunsă acasă mă dau jos din mașină dar curiozitatea mea mă îndeamnă să văd ce-i cu mașina aia așa ca mă întorc spre stradă și pornesc spre mașină. Ajunsă în dreptul ei bat de câteva ori dar nimic, aștept și după mai bat o dată și mă opresc pentru ca aud motorul apoi mașina dispare rămânând cu mâna suspendată. Ciudat dar sper să fie Luca pentru ca dacă nu asta e de-a dreptul înspăimântător.
Intru în camera mea cu gândul la vorbele lui Owen. Am bănuit ceva dar nu era intru totul sigură de asta, dar acuma încep să se lege câteva lucruri sincer. Tata a venit acasă dar la fel ca frați mei e plecat, trebuie să aflu ce pun la cale și cum aș putea al fel de cat urmărindu-i dar pentru prima dată trebuie să vină acasă. Îmi aduc aminte de camera pe care a luat-o Luca din camera mea și bănuiesc ca în casă ar putea exista și altele de genul mici. Așa ca profit ca sunt singură și încep să caut dar unde le-ar putea ascunde. Cobor în living și mă uit în jurul meu nu mi se pare nimic suspect sau vrun loc de genul. Oare subsolul bar fi ceva fiind locul de antrenament al băieților plus câteva echipamente de unde sunt legate camerele din casă
Cobor la subsol și mă duc în colțul echipamentelor. Scotocesc prin dulapurile de sus dar fără nici un folos mai rămân cele de jos. Deschid ultimul dulap și găsesc o cutie mai mare ce are câteva obiecte mici. Găsesc un model de cameră micuță cred ca aia pe Care am avut-o eu în cameră și bingo GPS micuț și simplu de ascuns. Iau două din cutie apoi urc repede în camera mea pentru a le conecta la telefonul meu.
Aud bătăi în ușă și la fix când am ascuns ciudățeniile alea mici.
-Da!
-Pot să intru. aud vocea tatei.
-Da.
-Hei scumpo. Scuză-mă ca am lipsit perioada asta așa mult.
-Nu e nimic cred ca ai avut de lucru cu firma după mutarea noastră.
-Da a fost o nebunie totală. să zicem ca te cred. Aș vrea să cobori puțin jos!
-Să întâmplat ceva?
-Nu neapărat dar vreau să îți arăt ceva!
-Bine haide.
Intrigată de așa zisa supriza a tatei îl urmez.
-Cum a fost prima zi la liceu?
-A fost bine pentru un liceu.
-O sa te obișnuiești.
-Oricum nu mai am decât un semestru deci acuș e gata liceul nu?
-Te-ai gândit ce o să faci după?
-Încă nu sincer dar o să încep să caut să văd ce mă atrage
Ajungem în living și îi găsesc pe scumpi mei frați dar par obosiți, parcă ar fi munci zile și noapte la rând. Oare ce e cu ei dacă mă uit bine și tata e la fel.
-Am discutat cu frați tăi și am ajuns la o concluzie
-Anume?
-Haide afară. Ce i-au apucat pe ăștia?
Ies afară iar în fața casei e un Audi splendid ultimul model de pe piața.
-Surpriză! Zade din spatele meu îmi spune puțin timid. E a ta!
-Mi-ați luat mașina? Îmi dai voie să conduc?
-Cred ca ți-a ajuns pedeapsa
-Mulțumesc tati, credeam ca nu o sa mai apuc ziua asta.
-Ai fost cuminte în ultima vreme deci meriți. Mă duc spre tata și îi ofer o îmbrățișare, știu ca ascund de mine ceva și nu îmi pasă ca ar fi droguri sau cine știe ce, mă doare ca ascund asta de mine.
-Și noi? Strigă Royce
-Voi încă nu, sau ați uitat? Nici unul nu mai zice nimic
-Ce e cu voi?
-Nimic tata doar certuri între frați nu băieți?
-Da.
-Faci o tură cu ea? Și îmi arată tata cheile.
-Poate mai târziu acuma nu mă simt prea bine o să o duc în garaj doar.
-Credeam ca ți-e dor de mașini?
-Îmi e doar ca nu sunt bine!
-Ești bolnavă?
-Vreți să discutați cu mine chestii de fete? Toți măresc ochii dar tata pare trist în momentul ăsta. Deci să înțeleg ca nu. Eu o să urc în camera mea și apoi cobor să o duc în garaj bine.
-Cum crezi e a ta de acuma.
-Și noi chiar nimic?
-Hmmm nu știu încă! Și în seara asta cinăm în familie.
-Scuze Raven dar aveți puțină treabă.
-Deci fără mulțumesc.
Și plec acuma e exact momentul perfect să-mi pun planul acțiune fără să dau de bănuit.Totul a decurs perfec, băieți au plecat dar a trebuit să iau cina cu tata. M-am scuzat după un timp spunându-i ca trebuie să plec să iau ceva urgent de la market. M-am schimbat într-un trening negru lejer și desigur arma nu știu unde aș putea ajunge așa ca protecția primează.
Sunt deja în mașină și se pare ca băieți sunt în acelasi loc amândoi.
Așa ca să înceapă urmărirea să vedem ce ascunde familia mea dragă.
CITEȘTI
Totul sau nimic
RomansaÎn viață mereu avem de ales. De obicei alege ceea ce alegem nu e întotdeauna ceea ce am fi vrut. Așa ca cum alegem cu inima sau cu mintea?