Negocieri Periculoase

capitolul 6

-A aflat Ionuț?
-Da!A zis să ne ștergem cu tine în fund.
-M-a forțat să mă căsătoresc cu el și să divorțez de tine.
-De ce nu ai făcut-o?
-Da,îl iubesc pe Ionuț dar acum nu mai contează el.Familia îmi este în prim plan.Nu mă interesează ce zice Ionuț.El mi-a făcut doar rău.Am o datorie de plătit,nu știu cum să-ți zic dar suntem în căcatul ăsta din cauza ta.
Plec spre mașina lui de afară.Derek începu să dea totul pe jos de nervi și apoi vine la mașină.Nu am vorbit deloc.
-Bine ați venit,doamnă Russon,îmi spune Dragoș.
-Bine v-am găsit,băieți.
-Sunteți bine?mă întreabă Mihai.
-Sunt bine,Mihai.Unde mergi?
-Undeva!îmi zice Derek înainte să meargă la mașină.
Când intru în casă,toți prietenii mei erau acolo.
-Vanessa!
Ella,Clarissa și restul fetelor și băieții mă iau în brațe.²
-Unde e Derek?
-A plecat...îi spun lui Max.
-Știu unde e,spune Alex.Hai să mergem băieți.
-Unde mergeți?
-Nu-ți fă griji,Monica.Venim înapoi,spune Ștefan înainte să o sărute.
-Cumnată,ai venit!Unde sunt băieții?
-Acum merg după Derek,spun eu.
-Mă duc și eu.
Iar Darrin plecase cu băieții.Ei ajung pe plajă unde era Derek.
-Amice!
-Rolay?Băieți ce căutați aici?
Băieții se pun lângă el pe nisipul umed.
-Tu ce cauți aici?
-Nu pot da ochii cu Vanessa,Ștefan.
-Pentru chestia cu Anesia?întreabă Darrin.
-Exact,frate.
-Ce e cu Anesia?întreabă Alex.
-Am gafat-o,băieți.Am lăsat-o pe Anesia însărcinată.
-Vanessa știe?
-Nu vreau să afle,Max.
-Ști că trebuie,nu?
-Nu-i pot zice,Alex.
-Dar va trebui să-i zici,înainte să afle singură și să plece,spune Darrin.
-Fata te așteaptă acasă,spune Rolay.
-Și e îngrijorată,continuă Ștefan.
-Hai să mergem!spune Derek.
Ajungând la vilă,eu așteptam cu sufletul la gură.Nu știam ce pățise.Vocile băieților se auzeau.Ei intrară iar Derek ultimul.Când îl văd,mă duc direct și-l îmbrățișez.Nu știu de ce am făcut asta,dar am făcut-o.Și el mă cuprinde în brațele lui cu capul în părul meu.
-Ești bine?De ce ai plecat?
Se uită la băieți și apoi la mine.
-Nu e nimic,stai liniștită.
-Unde l-ați găsit?
-Important e că l-am găsit Vanessa,spune Alex.
-Ce să vă fac?Suc de portocale sau cafea?
-Ști să gătești?întreabă Derek.
-Știu destul se multe.Deci?
-Fă suc de portocale,spune Ella.
-Perfect!Așteptați în living.
Mă duc la bucătărie și pregătesc sucul de portocale și sigur,biscuiții pregătiți acum câteva zile care erau încă delicioși.Mă duc la ei peste zece minute.Îi servesc întâi pe prietenii noștri,urmând să-l servesc pe Derek.Darrin știa deja ce bună bucătăreasă sunt.
-Și?Cum vi se pare?
-E foarte bun,spune Max.
Toți prietenii ziceau cât de bun era.
-Ție?Ție îți place?
-E foarte bun,iubito.
Iar el mă sărută pe obraz.
-De ce nu ți-ai făcut și ție?
-Nu am vrut...
Speram doar să nu-și dea seama că mințeam.
-O,nu,nu!O să bei din paharul meu dacă e ceva și o să mănânci și biscuiți.Abia ai ieșit din spital.
-Nu mi-e poftă,Derek.
-Vei mânca!
Se uită cu o privire poruncitoare la mine.
-Bine,bine,mănânc.
Îmi iau un biscuite și-l mănânc pentru a vedea Derek că mănânc.Povesteam ceva vreme.
-Noi vom pleca la casele noastre,spune Rolay.
-Bine amice,să mai veniți.
-Venim Derek,Vanessa însănătoșire grabnică.
-Mulțumesc Max.
Fetele mă iau în brațe și apoi pleacă.Eu mă duc în camera lui Derek.Eram în pat,în pijamalele mele,cu o carte în mână.Nu observaserăm că Derek a intrat în cameră.Dintr-o dată se urcă în pat punându-se cu capul în poala mea și întorcându-se spre direcția televizorului.
-Derek ce este?Ești bine?
-Pot sta aici,te rog!
Mă rugase ceva.Era ceva wow mai ales pentru mine.
-Hai să te pui cumva cum să stăm amândoi comozi.
Punându-mi cartea pe noptieră mă întind în pat și-l îndemn pe Derek să se pună cu capul pe pieptul meu.
-S-a întâmplat ceva?
-Hai să rămânem așa.Nu vreau să vorbesc.
Rămânem așa,doar noi doi,într-o cameră în care întunericul era peste tot.Îi auzeam respirația dar nu voiam să-l stresez mai mult.Nu știu ce mă apucase,nu eram așa la început dar după câte am pățit,mi-e și frică să mai iubesc și sper doar asta să nu fie.Adormirăm amândoi dar la șase dimineața niște sunete ne treziră iar toată liniștea ne este stricată.
-Ce se aude?
-Stai calmă,voi verifica și apoi vin.
El își lua un pistol dintr-un sertar și e pregătit să iasă.
-Nu pot rămâne singură!
Se întoarce către mine și cu o mână îmi ține bărbia.Voia să mă sărute dar cu cealaltă mână îmi pune un pistol în mână.
-Dacă nu vrei să rămâi singură,ăsta e al tău.Ne vom apăra singuri dacă trebuie.
El se întoarce spre noptiera lui și-și mai ia un pistol.
-Ești pregătită?
-Da!
Mă ia de mână și mergem jos.Darrin ne așteptase deja acolo cu un pistol în mână.
-Cine este?
-Tot același tip.De data asta e și fii-su.
-A venit și Daven?
-Da cu toți oamenii lor.Ai noștri încearcă să-i țină departe dar imediat intră în casă.
O împușcătură se auziră în zori iar eu mă pun jos cu mâinile la urechi.
-Vanessa?Ești bine?
-Sunt bine.
Mă ajută să mă ridic.
-Darrin ieșim!Vanessa,nu te pot pune în pericol acum.
-Pot folosi pistolul mai bine decât Daven ăla.
O împușcătură se aude iar.Fără să ne mai gândim,noi ieșim afară și îndreptăm pistoalele spre ei.
-Smith pleacă de aici până nu te rup în bucăți.
Daven se uita la mine.
-Ți-am zis,am nevoie de doza aia și de bani.
-Nu primești nimic,mă amestec eu.
-Taci pițipoanco!
-Pițipoancă?
Dar înainte să sară Derek pe el,mă duc în fața lui Smith și îi îndrept pistolul spre tâmplă.Toți oamenii lui sunt pregătiți să mă omoare.
-Cred că ai uitat ce s-a întâmplat data trecută când ai plecat ca un laș.Nu e bine să te pui cu un Russon mai ales cu mine.Așa că,ar fi bine să plecați de aici înainte să vă omor!
Derek zâmbea în spatele meu.
-Ai auzit?Plecați de aici și nu mai faceți probleme.
-Plecăm,plecăm dar nu rămâne așa.
Ne-a dat impresia că pleacă dar când să intrăm în casă o armă se trăgea în aer.
-Atacați!spune Smith.
Reușim să ne ascundem în spatele coloanelor ce țineau vila.
-Vanessa,du-te în casă.
-Nu mă duc nicăieri.Nu te las aici singur.
-Du-te!
Dar nu mă duceam.Trăgeam în oamenii ăia foarte mult încât i-am împușcat pe câțiva.Smith văzând că rămâne fără oameni se retrage.Derek mă cuprinde în brațele sale și nu mă lasă.
-Ești bine?Nu ai pățit nimic?
Începe să mă rotească încercând să vadă dacă am vreo rană.
-Derek stai,nu am nimic.Sunt bine.
-Mi-a stat inima în loc pentru un moment.
-Sunt bine.Nu pot păți nimic.
El respiră ușurat că nu am pățit ceva.
-Darrin du-te și verifică oamenii să vezi dacă sunt bine,te rog.
-Sigur,frate.
Eu cu Derek intrăm în casă dar un plânset de copil ne primiră neașteptat.
-Cleo!spun eu rapid.
Mă îndrept spre camera fetei.Fata plângea,se speriase de auzul armelor.
-Doamnă Smaranda,dați-mi-o mie.
-Poftiți,doamnă Russon.
-Gata Cleo,nu s-a întâmplat nimic.Suntem bine.
Derek ne privea din tocul ușii fără să spună nimic.
-Smaranda,ne poți lăsa singuri,te rog,spune el intrând în cameră.
-Sigur,domnule Russon.
Doamna Smaranda pleacă.În cameră se așternu o tăcere.O pun pe Cleo în pătuț și ea se joacă cu degetele mele.Stăteam cu spatele la Derek.Nu voiam să-i văd ochii nicidecum.Poate era nervos și nu aveam nevoie.Nu ascultasem de Darrin și acum veneau consecințele.
-De când ști de fată?
-Din ziua în care am fost violată.
Acest cuvânt îl înnebunea pe Derek.
-Îmi pare rău Derek,știu,nu am voie la ea mi-a zis și Darrin dar o iubesc.O să stau departe de acum.
-Întoarce-te către mine.
Mă întorc ușor către el.Era în spatele meu și nu era nervos.
-Ridică-ți privirea.Nu ai de ce să te rușinezi.Se vede că fata te adoră.O poți vedea de acum.
-Ești sigur?
-Da,sunt sigur.
-O pot duce în living?
-O poți duce oriunde.
Oare se schimbase?Tot ce știu e că nu era el.Acesta nu era Derek de la început.
-Atunci o duc în living acum.
Stând cu copila în living mă imaginez pe mine mamă.Mă gândesc la familia mea.Ce dor îmi e de ei.Telefonul mi se sparse când am căzut pe scări și nu am mai putut suna pe nimeni.Oricum acasă nu voiam să sun.Mi-era și rușine.
-Cumnată?Ce faci aici cu Cleo?
-Fratele tău știe și chiar el m-a lăsat.Ar trebui să iasă mai mult la aer.
-Ați făcut o conexiune importantă.
-Da,e foarte importantă pentru mine.
-Darrin,vino puțin!se auzea vocea lui Derek de la etajul 1.
-Acum,frate!
La etaj,Derek îl aștepta emoționat pe Darrin.
-Derek,ce e?Ce te-a apucat?
-Am observat că Vanessa e tristă în ultima perioadă.
-Și-a pierdut copilul și a fost și violată.Imaginează-ți cum va fi când află că vei avea copil.
-Bine Darrin,nu mă mai mustra cu asta,te rog.
-Și ce ai de gând să faci?
-Să-i cumpăr un telefon nou dacă tot i s-a spart cel vechi și să-i cumpăr și un urs mare alb și un buchet de flori dar nu știu preferatul ei.
-Sună-i surorile!Ști că le-ai luat numerele de telefon în seara logodnei.
-Bine,o sun pe Cristina.
Cristina era cu Elena acasă singure.
-Alo Cristina!
-Domnule Russon,ce este?
-Spune-mi Derek.Elena e lângă tine?
-Sunt aici,am pus telefonul pe speaker,spune Elena.
-Fetelor,care sunt florile preferate a lui Vanessa?
-Trandafirii roși și albi,spune Cristina.
-Dar îi plac și lalelele mai ales alea galbene,spune Elena.
-Mulțumesc mult!
-Derek!
-Da Cristina!
-Cum e Vanessa?
-E bine,nu vă faceți griji.Tot ce vă rog e să nu afle nimeni că v-am sunat.
-Nu va afla nimeni Derek,spune Elena.
Derek închide apelul.
-Darrin,scoate-le pe Cleo și pe Vanessa la plimbare și veniți acasă când vă zic eu.Nu o vom lăsa nicidecum pe Vanessa în cameră.
-Sigur frate,doamnă Smaranda poți aduce căruciorul fetei jos?
-Sigur,domnule Darrin.
Când ajunge Darrin jos ajunge și căruciorul.
-Ce zici cumnată,o scoatem la plimbare pe Cleo?
-Ar fi o idee bună.Ce zici prințesă?
Cleo începuse să râdă.
-Hai să mergem!spune Darrin.
Noi trei plecarăm să o plimbăm pe Cleo.La pantaloni,eu cu Darrin avem puse pistoalele ca să ne apărăm.Nu aveam idee ce va pregăti Derek pentru mine.Derek căutase cam patru ore ursul potrivit la fel și florile și telefonul.Îmi puse chiar și cartela în telefon.Eu cu Darrin eram cu Cleo în parc dar observaserăm ceva ciudat.
-Ai observat și tu?
-Da,e Daven aici.Ce facem acum?
-Stai calmă,Vanessa.Puneți ochelarii și ne ducem în partea opusă lui.
Punându-mi ochelarii mișc căruciorul lui Cleo.
-Nu-l suni pe Derek?
-Nu!Vorbim cu el acasă.
Ajungem acasă și pe Cleo o las în sufragerie în cărucior dormind.Derek venise înaintea noastră acasă.
-Sunteți bine?Arătați de parcă ați fi văzut un monstru.
-Daven era în parc.Abia am reușit să scăpăm de el să nu ne vadă,spun eu.
-Sunteți bine?
-Suntem bine,frate.
Mă pun pe canapea și mă uit în gol mult timp.Nici nu mi-am dat seama că a venit momentul cinei.N-am auzit-o nici pe doamna Smaranda,nici pe Darrin,nici pe Cleo plângând.Derek observase asta și vine la mine.
-Vanessa?Vanessa!
-Ce e?
-E seară,trebuie să mănânci și Cleo plânge.
-Plânge Cleo?
O iau rapid în brațe și o legăn.
-Ce s-a întâmplat?
-Asta te întreb eu pe tine.Ai stat așa blocată timp de multe ore.
-Nu e nimic!
O iau pe Cleo și mă pun la masă.