Nothing.

337 24 10
                                    

"Bine, oppa." ii spun asigurandu-l ca nu voi mai pleca de langa el. Iar el ma saruta scurt si dulce. Imi era atat de dor de aroma buzelor sale, aroma inconfundabila pentru mine.

"Vrei sa mergem acasa? Observ ca esti foarte obosita." spune el grijuliu dandu-mi o suvita de par dupa ureche in timp ce ma priveste cu un zambet mare pe fata. Eu afirm si ma ridic luandu-mi geanta de pe canapeaua din fata noastra. M-a lasat sa merg inaintea lui spre iesirea din club, iar eu il apuc de mana pentru a nu ne pierde prin multimea prin care trebuia sa trecem, iar el odata ce mainile noastre se ating ma strange foarte tare facandu-ma sa zambesc. Multimea se intindea pana la iesirea din club unde dau de Taehyun care devine foarte bine dispus atunci cand ma vede. Am ramas foarte surprinsa de prezenta sa acolo deoarece stiam ca ramane acasa pentru ca era obosit.

"Lee Ah!" exclama el cu zambetul pe buze, zambet care ii piere imediat ce il vede pe Baekhyun care in continuare ma tine de mana, eu inlaturand-o din a sa fara sa vreau imediat ce ii vad expresia lui Tae.

"Deja plecati?" intreaba parca privindu-ne superior, de parca trebuia sa ii oferim explicatii.

"Da. Sunt foarte obosita. Ne vedem maine, sa nu te distrezi prea mult." imi dreg vocea vorbindu-i normal, de parca era doar un membru al trupei de care intr-un fel am grija, ba chiar ma amuz la ultima fraza, iar el nu imi intrerupe actul si aproba amuzat din cap. Parasesc imediat clubul cu Baek si luam un taxi pana acasa.

"Esti in regula?" ma intreaba Baekhyun in timp ce eu tastez ingandurata parola casei.

"Da. Sunt bine." ii spun iar el nu mai adauga nimic. De obicei nu ma lasa pana nu ii spuneam ce am insa acum a preferat sa nu mai spuna nimic, poate doar m-a crezut insa simteam cum ma apasa vina ca nu i-am spus de Taehyun. "Vrei ceva de baut?" il intreb in timp ce ma indrept spre frigider de unde mi-am luat o cutie de lapte.

"Vreau si eu laptic." imi zambeste strengar iar eu iau doua pahare si pun lapte in ambele, intinzundu-i lui unul dintre ele.

"Haide la mine in camera." ii spun luand-o inaintea lui spre scari. Nu imi placea sa stau in sufragerie pe timpul noptii si in plus daca statea acum cu Baekhyun nu voiam sa fim intrerupti de altcineva. Intru in camera mea si dupa ce deschid becul imi asez paharul cu lapte pe noptiera.

"Camera ta este foarte draguta." spune analizand foarte bine. Isi fixeaza privirea spre un punct fix, chiar spre poza pe care o aveam intr-o rama frumoasa cu mine si Min Soo. "De obicei era o poza cu noi doi pe noptiera ta. Este ciudat sa nu mai fie acum." pufneste el, iar eu imi frec mainile una de cealalta fara sa stiu ce sa ii mai spun, asa ca am evitat subiectul asezandu-ma in pat de parca nu am auzit nimic. Telefonul imi vibreaza de doua ori asa ca il deblochez pentru a vizualiza mesajul.

"Sa ai o seara linistita." citesc eu mesajul in gandul meu si imi dau ochii peste cap.

"S-a intamplat ceva?" ma intreaba Baek si se aseaza pe marginea patului langa mine asa ca ii fac mai mult loc sa poata sta comod.

"Oh, nu. Nu este nimic. Doar Mino nu are somn si vrea sa ma enerveze pe mine." ii spun blocand imediat ecranul telefonului fara a-i mai raspunde lui Taehyun. Imi asez capul pe umarul sau si incerc fara succes sa indepartez acea senzatie, acel sentiment de vina. Stiam ca nu am gresit, nu era nimic gresit in faptul ca am avut ceva mai mult cu Taehyun, poate toate aceste sentimente si-au facut aparitia din cauza faptului ca am ales sa ii ascund acest lucru.

"Daca trebuie sa imi spui ceva, doar spune." imi zambeste el, dandu-mi o suvita de par drept ureche. Ma uit mirata la el si putin speriata deoarece pentru cateva secunde am crezut ca imi aude gandurile. "Iti misti picioarele enervant, inca te cunosc. Ai ceva sa imi spui asa ca spune-mi!"

Wonderful life (EXO fan fiction)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum