Ma indrept grabita spre cafeneaua de la colt, unde petreceam , inainte, mult timp cu Myra. Acolo vad ca nu sunt singura care a plecat de la scoala caci acolo era si gasca lui Afried care inca ma privea intrebator. Am trecut nepasatoare pe langa ei, m-am pus la o masa mai retrasa si am comandat o cafea.
Afara a inceput sa ploua cu picaturi mari si dese. Iuesc ploaia, imi place sa vad cum mici picuri atung pamantul facand un sunet lin, ca un clopotel. Incercam sa ma bucur de aceasta ploaie neasteptata, insa, din pacate qm auzit cum cineva se aseza langa mine. Mi-am luat privirea din ceasca de cafea si l-am vazut pe Afried care ma privea fara sa spuna nimic. Eu vreau sa ma ridic si sa plec dar el ma prinde de mana tragandu-ma langa el. Ne privim unul in ochii celuilalt, eu aproape pierzandu-ma in ochii lui de un verde linistitor in care era o sclipire aparte. El rupe linistea dintre noi soptind incet:
- Cine esti?
- Eu sunt fata care e pe zi ce trece tot mai proasta si ca nu se poate tine nici macar pe picioare! spun eu amintindu-mi de spusele lui de la iesirea in parc
Ma rup din stransoarea lui si plec nervoasa nepasandu-mi de ploaia care ma uda pana la piele. Aveam nevoie sa vorbesc cu cineva si cum m-am certat cu Myra m-am gandit sa il sun pe Adam. Acesta paru mirat ca l-am sunat, n-am mai vorbit de cand am stat impreuna in acel luminis. Mi-a dat adresa lui si m-a invitat la el. Pe drumul spre casa lui imi dau lacrimile, de ce ma simt mereu jicnita de Afried, doar nu imi pasa de el. Faptul ca nu m-a recunoscut si ca ii place mai mult de noua eu chiar m-a durut. Eram la un pas de o criza de plans, cand am auzit telefonul bazaind. Primisem un mesaj:
" Ti-oi fi schimbat tu hainele si culoarea parului, daresti tot acea fata idioata si emotiva. Asa vei ramane mereu, tocilara din prima banca de care toata lumea rade.
-A"
Iar acest "-A"? Ce mai vrea de la mine? Si oare are dreptate? Voi ramane aceeasi fata retrasa de care toata lumea rade? Ei bine, eu nu voi lasa asta sa se intample, de acum voi fii o fata rea care nu respecta regulile si careia nu ii pasa de parerea celor din jur.
Imi sterg lacrimile din colturile ochilor si intru in blocu, lui Adam. Ajung in fat usi si aceasta se deschide fara ca macar sa bat in usa aparand eu cu un zambet dulce si invitandu-ma in casa.
- Ce ai patit? ma intraba el grijuliu
- Nimic! Doar vroiam sa petrecem putin timp impreuna!incerc eu sa mint, dar sunt sigura ca am esuat lamentabil
- Ok! Vrei sa punem un film?
Se pare ca am mintit destul de bine.
- Desigur! Ar merge o comedie.
Acesta imi zambeste cald in timp ce tinea un CD si un castron de floricele in mana.
A pornit filmul la care am ras pana la maxim, chiar ne-am batut cu floricele. A fost extrem de amuzant. Am mai privit cateva filmulete si filme, pana s-a facut tarziu. Adam a insistat sa ne mai uitam la un filmulet si dipa sa plec.
