Speranța

53 1 0
                                    

Nici nu știu cum sã încep..
Erea o zi în care eu cu verișoara mea am ieșit prin fața porți ..și acolo a aparut EL..
Un bãiat cu pãrul blond spre șaten așa un pic..cu ochi cãprui..
Am vorbit cu el ,am glumit am ras,iar dupa a facut o glumã proastã ..și eu m.am supãrat și încet încet nu ne mai suportam..
Ne vedeam pe stradã și ne jigneam ,ne înjuram Asta erea la ordinea zilei ..
Și verișoara mea mi.a spus dacã vreau sã fac revelionul la ea cu El ,încã 2 bãieți si cu o fatã..iar eu am refuzat..știind cã va veni EL și ca o sa ne reluãm comportamentu acela urât...Mereu când îl vedeam ,îl ocoleam,încercam sã nu îi dau împortanțã ..chiar dacã începeam sã țin la el..credeam cã e un arfist și cã nu știe ce înseamnã sã iubești ..Dar ..cu timpu l.am uitat ..eream indiferentã ..
Nu îl mai bãgam în seamã...nici mãcar nu mã mai uitam în ochii lui ..Official nu îmi mai pasa deloc ..

Noi doi..Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum