Un nou început în Seattle

Capitolul 1

         Ava 
   
E aproape miezul nopții și nu pot să dorm, așa că mă hotărăsc să ies la alergat. Îmi pun în căști melodia preferata "Too little too late" de Jojo și incep să alerg, sperând că asta o să-mi oprească gândurile. Mâine e vineri, și eu cu mamă plecam din Portland pentru a ne muta in Seattle. Tata ne-a părăsit, a divorțat de mama si si-a facut o nouă familie, așadar am rămas doar noi doua.

De luni o sa incep ultimul an de liceu, dar si primul an intr-un oras nou. E ciudat cum viața poate sa schimbe totul atat de repede.

În timp ce alerg, imi dau seama ca nu pot sa scap de gândurile care mă copleșesc, așa că mă opresc, imi scot căștile și traversez strada. Atunci vad ceva mișcându-se sub o mașină. Mă apropii și observ un cățeluș mic și speriat. Pare să aibă doar vreo 2-3 luni si e atat de drăgălaș.

Mă aplec spre el și îl intreb cu voce blândă:
– ,,Cine te- lăsat aici, micuțule?" Stiu ca nu-mi poate raspunde, dar nu-l pot lăsa aici.
Îmi dau bluza de trening jos, îl înfășor cu grijă în ea și îl iau în brațe. În timp ce mă indrept spre casă, îmi aduc aminte de ceva ce mi spunea bunica mereu: ,,Atunci când cineva te abandonează, devii universul altcuiva." Și câtă dreptate avea...

Când ajung acasă, mama mă aștepta în sufragerie și rămâne surprinsă când mă vede cu cățelușul în brațe.

– ,, Ava, de unde ai luat acest cățel?" mă întreabă ea.

–,, L-am găsit sub o mașină mama. Nu puteam să-l las acolo!" îi raspund eu, încercând sa-mi dau seama ce gandeste.

Spre surprinderea mea, mama zâmbește.
–,, Ai facut bine, draga mea! Taică-tu ne-a părăsit, dar în schimb acest cățeluș ne-a gasit."

Îi cer părerea despre ce nume ar trebui să-i punem și după ce verifică și imi spune că e fetiță, imi vine o idee:
–,, Stiu, o vom numi Nyx"
– ,, Da, Nyx e un nume foarte frumos!" zice mama, aprobându-mi alegerea.

Mama mă trimite să mă culc, amintindu-mi că mâine avem o zi lungă. Îmi iau cățelușa cu mine în cameră, îi fac un loc confortabil cu o cutie și o pătură, și mă pregatesc de culcare.

–,, Somn ușor, mama!" îi spun eu înainte să urc.
–,, Somn ușor, Ava!" îmi raspunde ea, iar eu mă simt puțin mai liniștită,  știind că am salvat o viață in seara aceasta.

***
Hello girls, este prima mea poveste începută si sper ca o sa va placa primul capitol! Va astept cu păreri in comentarii si un vote daca v-a prins povestea
Kisses
Ps: cea din poza este Ava.