4.Prima ieșire afară

5 0 0
                                    

După 1 săptămână:
Azi trebuie să mergem pe plaja la una din acele speci acvatice. Acturian, specia este cunoscută, pentru înotul lor minunat. Și costumele mele nici acum nu au venit. Sunt la micul dejun, atunci aud poștașul:
—O livrare pentru umanoid.
—A ajuns, în sfârșit, nu trebuia să fiți ce-i mai rapizi?
—Au fost câteva probleme. Și nu este un pachet ușor.
—Da, adevărat. Mulțumesc.
Îl ridic și merg la masă. Decinus mă întreabă:
—Ce ai acolo?
—Costumul de înot și zbor.
—De când știu oamenii să înoate?
Mă uit era unul din specia, Acturiană.
—Planeta mea este făcută din 71% apă. Oamenii învață să înoate de mici.
—Vrei să-mi spui, că ai putea sta o oră sub apă?
—Dacă am,și tubul de oxigen acolo, da.
—Tub de oxigen? Sunteți duși cu pluta. Tata a văzut oameni care înotau la adâncimile noaste, o să muriți.
Pleacă de lângă mine.
—Chiar merge? întrebă Krill.
—Da.
Termin de mâncat ,merg în cameră, îmi pun costumul, car tubul de oxigen, cu un harpon, și cu ce îmi m-ai trebuie într-o plasă, aș putea vâna ceva, merg până la aceea plajă. Krill
mă aștepta. Îmi ia tubul, și mergem la Decinus.
Ne vede, și ne ajută.
—Ce este asta?
—Este tubul de oxigen, Decinus.
Krill îmi scoate labele.
—Și astea?
—Le punem pe picioare, înainte să intrăm.
—Bine de știut.
Acel Acturian mă vede, se uită cu șoc, doar zâmbesc ,și îi fac cu mâna. Pleacă în apă, îmi pun acea stație în urechii. Așa vom asculta ora cu toți.Krill mă ajută să pun tubul, și Decinus îl strânge cum trebuie, după îmi pun labele în picioare. Scot niște camere. Și pun o hologramă în fața lor.
—Știu că voi nu puteți intra, dar vedeți totul de aici. O să vedeți, ce văd și eu. Ne auzim cu stațiile. Bine?
—Da, să ai grijă. spune Decinus
—Nu îți face griji ,nu este prima dată. Pot să se uite și alți ,dacă vor.
—O să le spunem. Poftim, ce o fii asta. spune Krill
—Este un harpon, așa vânăm pe mare.
Intru în apă, ajung repede la fund, încep să înot, până la locul loc.
—Krill, Decinus, mă auziți?
—Da, merge perfect.
—Și eu te aud. spune Decinus
—Bine, mă voi apropia.
Mă apropii, speciile acvatice, erau șocate. Și-au pus, și acele speci ,acele căști, să auzim lecția de azi.
—Cum???? Sunteți o specie terestră.
—Ne place să explorăm, și marea.
—Dacă tot ești aici. Poți sta la oră.
Mă pun pe un scaun și începe să explice, îmi notez ce scrie, pe noile holograme, rezistente la apă.
—Marea este principala sursă de viață, oxigen, primele vietăți au venit din mare, dar anumite specii s-au adaptat, și pentru câteva condiții extreme. Agata, poți să-mi spui despre speciile voastre de plante terestre.
—Pot supraviețui câteva zile în apă, dar numai câteva zile.
—Corect, un lucru rar, se credea doar o teorie până la momentul descoperirii, plantei pământ. Oameni o supranumesc " Planeta Albastră". Din cauza cantității uriașe de apă. Tema voastră este o prezentare, despre ecosistemul acvatic al planetei voastre. Întrebă?
—Profesor, pământul are, și prădători acvatici, sunt parțial parte din ecosistem. Dar nu cred că este o idee bună să-i adaug. De loc.
— Dacă sunt acolo, pune-i. De ce?
—Să spunem, nu sunt prea drăguți. Sunt chiar agresivi.
—A, înțeleg, oricum, puneți, plante acvatice,și animale acvatice, pe categorii de pericol, dacă aveți prădători, doar câtva, Agata, am studiat, ecosistemul vostru, mare parte din clase, punele pe scurt, sunt prea multe, trebuie ce-l puțin 8 ore pentru toate.
—Doar speciile de pești?
—Da.
—Și prădători pești.
—Nu aveți așa ceva.
—Știu că va suna c-am indiscret, dar din întâmplă, aceste informații ,le-ați primit de la ambasadorul Cook.
—Da, exact de la el. De ce?
—Fără nici un motiv.
—Bine, pentru săptămâna viitoare. Le vom prezenta, pe plajă, restul zilei îl aveți liber. Dacă vrei, poți explora.
—Trebuie să ies puțin înainte, dar este placerea mea.
—În regulă, arătai zona, Aquila.
—În regulă. Te aștept la mal Agata.
Ies puțin, ajung la mal. Mai pun niște oxigen. Mă gândeam la Cook. Are un obicei îngrozitor să omită niște informați importante. După intru înapoi. Aquila, așa se numea ghidul meu, este foarte frumoasă. Au evoluat din caracatițe, pilea își poate schimba culoarea după cum vor ei. Are 4 tentacule pe post de picioare, și două înotătoare, pe post de mâine. Nu știu cum puteau prinde ceva, dar cumva puteau. Se mișcau minunat în apă. Trece ceva pe lângă mine cu viteză, bine că îmi aveam harponul cu mine.
—Ce este asta?
—Unul din monștri noști ce-i mai răi. Cum a ajuns aici?
O trag de acolo. Ne ascundem. O pun la adăpost pe Aquila. Bine. Mă uit după creatură. Încerc să aud, unde este. Ies și începem să ne luptăm în apă. Mă concentrez, și lovesc creatura cu harponul. Îi nimeresc, pică jos, vin niște adulți. Văd creatura. Nu mai am aer, nu. Mi-a spart ceva. Încerc să ies. Mai am puțin și leșin, Aquila mă prinde și mă duce la mal. Scuip niște apa. Firar, tot tubul este spart, se pare că am terminat pentru azi.
—Nu pot să cred, l-ai omorât. Cum?
—Cu un harpon. Îl vreau înapoi.
Unde sunt Krill și Decinus? Atunci vin în fugă
Krill pov:
Sunt niște imagini minunate.
—Cum te-ai cunoscut cu Agata?
—Păi, ma salvat de fapt. Eu și familia mea, locuiam într-o colonie spațială. Când armata Karakorum ne-a atacat, numai oamenii au răspuns. Au transformat totul, în câteva minute, într-un cazarmă militară. Au luat toți copii, și i-au ascuns. Imediat ce au intrat, Agata ia convins pe toți să blocheze ușile, și totul, ne-a arătat cu să facem o armă improvizată. Au intrat până la urmă. Dar în aceea zi am aflat o lecție importantă.
—Care?
—Sub nici o formă, nu te atinge de copii umani. Este sinucidere. Imediat ce i-au auzit țipând. I-au ucis pe toți cu atâta precizie, în cât, nu credeam că este posibil. Au omorât toată flota.
—Wow.
—Da, tatăl ei, ce-l mai bun. Asta este tot ce știu.
—Da, se întâmplă ceva?
Imaginea sa întrerupt, am luat ecranul acela și o găsim pe mal. Fugim la ea.
—Ce sa întâmplat?
—Un monstru din specia mea. Nu trebuia să ai aripi? întreabă acel Acturian
—Băieți, ia este Aquila, și cred că Decinus, doar întârzie puțin.
—Nu, nu voi zbura niciodată.
—Nu fii așa dur cu tine. Bun, am terminat cu înotul pe ziua de azi. spune Agata
Își ia totul și merge în cameră. Aquila era pe mal, era drăguță.
—Bună sunt Krill, și pe Decinus îl ști.
—Da, Aquila. Dar ști deja. Voi veni mâine dimineață, și îi voi aduce acel obiect cu are a omorât,creatura aceea.
—Ce este? întreabă Decinus
—Vei afla în prezentare. Am plecat acum. Aquila merge în apă. Noi la camerele noastre, încurând era amiază, și vreau să mănânc. 
Aquila pov:
Când mă întorc acel, Aqil, este mort, nici măcar o dată, nu i-am văzut morți, și Agata, ia luat fără probleme viața. Ca și cum, nu era nimic. Obiectul acela era încă acolo. Îmi găsesc profesorul, mă întreabă:
—Aquila, ești bine?
—Da, am văzut omul cu la omorât.
—Ai avut noroc, foarte mare.
—Ce este acel obiect?
—Oameni, îl numesc "Harpon". Îl folosesc la vânătoarea sub apă, sau pe mare.
—Harpon, ce nume. Wow, ce specie.
—Da, îi sfârșit îi putem studia.
—Agata, vrea harponul înapoi.
—Îl poate avea. Îl va primi. Nu-i cu tine?
—Obiectul acela cu oxigen în el, a fost afectat.
—Înțeleg, păi, o să-l reparăm ca mulțumire. Îl iei mâine.
—Da, profesor.
Merg la zona mea de camere, m-au încuiat iar pe afară.
—Blestemata, a scăpat iar.
—Lasă-mă în pace, Quil.
—De ce? Trebuia să mori, dar nu, acum ai o prietenă demon, ar trebui să stai cu ea. Lucrurile mele erau afară. M-au dat cu toți afară. Voi sta pe plajă, când ies, era aproape noapte deja. Am și acel obiect, harpon, voi vedea maine.
Agata pov:
După o baie bună, și o cină suculentă. Mă bag în pat, vreau să dorm. Dar am sentimentul că, ceva nu este bine de loc. Până la urmă adorm, dar poate aș putea face o cameră acvatică aici. Da, de ce nu?

Aventurile intergalactice ale Agathei.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum