Aventurile intergalactice ale Agathei.

5. Decorarea camerelor

Agata pov:
Mă trezesc, destul de devreme, mă spăl pe față, voi merge puțin la alergat, pe plajă este cel mai bine, și nisipului face minuni la mers. Mă îmbrac, cu hainele de sport, și ajung pe plajă. Încep să aleg, și ascult melodia mea favorită la căști. După 15 minute, văd ceva pe plajă, mă apropii, hei, este harponul meu. Și Aquila lângă, doarmea, nu trebuia să fie sub apă? Cum a ajuns să doarmă aici? Mă aplec puțin, și încerc să o trezesc. Își deschide ochii, și se dă înapoi, nu se aștepta să mă vadă.
—Agata, ce cauți aici? întreabă ea nedumerită
—Aș putea să te întreb același lucru.
—M-am certat cu cineva. Și am rămas afară.
—Dacă vrei, poți să vii pe aripa mea, sunt destule camere libere.
Aquila se uită la mine,de ceva timp, cântarea câte opțiuni avea, până la urmă, spune:
—Mi-ar plăcea. Mersi pentru ospitalitate.
Îi i-au o parte din bagaje, și îmi i-au harponul, nu vreau să se întâmple ceva. Își ea restul de genți, și merge pe aripa de vest. Când ajungem, îl văd pe Krill și pe Decinus, la un geam, cu o masă, se jucau șah. Își întorc capetele, și ne ajută,să punem bagajele, într-o cameră.
—Ce sa întâmplat? întrebă Krill
După ce Aquila ne explică, nu vreau decât să-i rup gâtul acelei creaturi, și după, să-mi hrănesc pisica cu el. Decinus, cred că vedea, că m-am enervat. Îcerca să mă calmeze. Krill, începe și el, între timp Aquila își imagina, că scot fum pe nas. Atunci Aquila spune:
—Specia mea, vrea să-ți mulțumesc, că ai omorât acel mostru, și vrem, să-ți reperăm tubul de oxigen.
Mă calmez puțin, și schițez un zambet.
—De când specia voastră, se price la inginerie umană.
—Îl îmbunătățim puțin, mai rezistent la apă, și poate la lovituri.
—Bine, îl aduc acum.
Merg, i-au tubul, și Aquila îl ia, erau ușor acum, că tot oxigenul era afară. Pleacă să-l ducă. După jumătate de oră, se întorce, plaja era destul de departe. În acest timp, Krill spune:
—Poate putem să decorăm puțin, camera  Aquilei, să se simtă ca acasă.
—De ce nu o facem, cu toate camerele? întrebă Decinus
—Nu este o idee rea, arată c-am trist, și nu le-am decorat nici unul până acum. Au trecut 3 săptămâni. Să facem comenzi online.
Îmi scot telefonul, Decinus se uita, nu știa ce este, până la urmă întrebă:
—Ce este chesita aia? Cum funcționează?
—Este un telefon Decinus, facem multe lucruri cu ele. Vorbim cu el, comandăm ce vrem, putem face poze, ascultăm muzică, și putem să spargem rețele extratereștre cu el.
Krill avea un râs înfundat, în timp ce Decinus, pare că a văzut o stafie. Până la urmă, Krill cedează, și începe să râdă în hohote. Încep să râd și eu, se uita ca și cum, ne-am pierdut mințile. Până la urmă, ne oprim, și spun:
—Glumeam Decinus, trebuia să îți fii văzut fața.
Decinus, își mai revenise din șoc. Era puțin supărat.
—Să nu mai faceți niciodată, o glumă ca asta. Era să-mi dați un atac de panică.
Bine că nu realizează, că putem să facem asta, dar de pe laptopuri. Caut câte ceva, acum avem aces, și la o pagină extraterestră de cumpărături, și partea ce-a mai bună, azi este lunea neagră. Totul este 99% reducere. Doar că încă nu sa trezit, nici un extraterestru, până la urmă, este 5 dimineață, dar când ești om, profiți la maximi ,ești mereu trez la ora asta. Să vedem, pun în coși, cred că peste 300 de produse, și le pun la livrare rapidă, extra rapidă, asta trebuie să vină până mâine. Dacă avem noroc, ajunge azi la prânz. Perfect, este vreamea unori farse, pentru câteva persoane. Merg în camera mea, și îmi i-au geanta specială, de farse. Să vedem. Când mama ta, a fost chimistă, asta se vede, cu prăjiturile curcubeu, care îți schimbă culoarea pielii pentru o săptămână. Și cu noua mea rețetă, care le dă gust de căpșuni, singurul aliment, care nu sperie pe nimeni o să fie, la propriu, colorați ca un curcubeu. Și pentru acel Acturian, poate niște alge, cu sos picant. Aquila îmi povestea, cum iubește aroma asta, dar cum celorlalți Acturieni, nu le place de loc. I-au ce am nevoie, și le ascund în bucătărie, dar nu înainte să îmi schimb hainele, în ce de camuflaj. Cu noul meu costum, care mă face invizibilă. Ajung la bucătărie, să vedem. Le-a pus porțile separat, să vedem. Găsesc aceea mâncare și combin cu fursecurile lor, bun, găsesc bazinul cu alge, i-au câteva, special, și le pun sos picant. După mă întorc. După câteva ore era micul dejun. Luăm ceva, ne punem la masă, bun. Acum aștept, aveam un zambet diabolic pe față. Decinus, Krill și Aquila, care de acum mâncă cu noi. Bănuiala că am pus ceva la cale. Până la urmă, Decinus decide să întrebe:
—Agata, ai făcut ceva?
—A, eu, nu, n-aș face niciodată ceva. spune eu,abțindându-mă,cu greu să nu rând.
După 5 minute, de înfulecat fursecuri, blana lor, începea să își schimbe culoarea, și după 5 minute, era un curcubeu, în culori neon. Când realizează, se uitau unul la altul, și după toată sala se uita la ei. Încep cu toți să râdă. Toată lumea era pe burtă. Decinus, realizează destul de repede ce sa întâmplat.
—Stai puțin, Agata, ce le-ai pus?
—O nimic, doar niște fursecuri, după o rețetă de familie.
Krill se uita,ca și cum a înțeles ce era "rețeta de familie". Unul din canini vine, era furios.
—Știu că tu ai făcut asta.
—Vreau să te i-au în serios, dar îmi este foarte greu. Hahahahah. Nu am făcut nimic.
—Camerele o vor dovedi.
Atunci îl aud pe acel Acturian, cu țipa. Și toată fața lui era roșie.
—ESTE PICANT. PICANT. AM FOST OTRĂVIT.
—Agata a fost. spune caninul
—Uite, ști acum realizez, nu îți știu numele.
—Mă cheamă, Carlos.
—Uite Carlos, nu am făcut nimic. Doar pentru că sa întâmplat ceva, nu înseamnă că este vina mea. Vine un profesor, cu directorul, când îi vede pe canini, încerca și el să nu râdă. Ne uităm cu toți pe camera, și nu se vedea nimeni.
Canini nu înțelegeau.
—Ea a fost, sunt sigur.
—Este clar, că nu este vina mea, nu se vede nimic. În plus, toată dimineața, am fost pe aripa de vest. Sunt nevinovată.
—A fost cu noi. se bagă Krill, deși știa că ea a fost.
—Am jucat șah. Și Agata, a comandat ceva, să decorăm camerele.spune Decinus
—Mă voi uita, la camerele de pe etajul vostru. spune directorul
Se vede cum ies la alergat, mă întorc cu Aquila, îl văd pe Kriil, și Decinus, cum joacă șah. Cu se întorce și Aquila, cum jucăm și noi puțin, și după cum intru, și rămân acolo.
După ce termină, de uitat. Era clar, n-am făcut nimic.
—Este foarte clar, că Agata, nu a făcut nimic. Probabil, a fost o problemă în rețetă.
Atunci, ca printr-o minune, a ajuns ,și curierul.
—Atunci, hai să luăm coletele. spune Aquila.
Luăm fiecare câte un pachet, am comandat prea multe decorațiuni. Aquila, avea o groază, mă bucur că nu ieșea apă din ele. Am pus cutiile, într-o cameră goală, vor sta acolo până în weekend, când vom avea timp să decorăm.
Weekend-ul:
Agata pov:
Este sâmbătă, în sfârșit. După micul dejun, începem cu toți să decorăm. Ne ajutăm unul pe altul, Aquila,are un loc plin cu apă, o pernă cu alge, și o pătură cu alge. Am pus stickere la geam, și acum. Niște recipiente, să punem plante acvatice. Și avem, un loc cu nisip, niște pești, și până la urmă. Rafturi care seamănă cu peșteri. Avem niște alge false pentru decorații. Și Lămpi în formă de scoici.
—Arată minunat. Mersi Agata.
—Cu plăcere Aquila. Acum a lui Krill
Reptilieni, trăiesc mai mult într-o junglă. Așa că avem liane, niște pomi, niște pietre cu încălzire, dacă vrea să stea, patul era cu niște cearșafuri verzi. Punem niște plante cu fructe. Totul arată ca o junglă. Rafturi, care semăna cu pietrele. Și lămpile exact ca niște, plante carnivore.
—Este superb Agata, chiar te pricepi.
—Mersi, acum a ta Decinus.
Deși nu putea zbura. Am luat multe să semene cu habitatul lui zburător. Niște norii, niște covoare foarte albastre, i-am luat rafturi, care seamănă cu insule plutitoare. Perfecte pentru el. Își putea pune orice carte. Lămpile care seamănă cu nori. Patul era ca un fel de cuib, cu o pernă, cu pene de rață. Știu că sunt comode.
—Îmi place la nebunie.
—Mă bucur, Decinus.
—Acum a ta. spune Krill
Mergem în camera mea. Punem niște rafturi metalice, erau negre, draperii negre, am scaunul negru, camera era neagră, practic sunt un liliac. Îmi place așa. Pe întuneric. Era foarte plăcut. Da. Și am dat să miroasă frumos a mentă.
—Nu este prea întunecat.
—Nu, oameni dorm pe întuneric, este perfect.
Ne continuam ziua. La un momendat mă sună tata. Mă duc mai încolo, și răspund:
—Bună tată.
—Bună Agata. Cum este la școală?
—Este bine. Luni trebui să prezint, despre speciile acvatice.
—A, mult noroc.
—Tu, ce faci tată?
—Da, mă ocup acum. Pa Agata.
Îmi închide, mereu ocupat. Mereu. Nici nu știu, când a stat cu mine ultima dată, de a dreptul. Ne continuăm plimbarea, seara mă întorc, și mă culc, mereu ocupat, a vrut să scape, de mine, de când a murit mama, ma evitat, semăn prea mult cu ea.
Krill pov:
Agata, era supărată, după ce adoarme, noi toți, merg la ea în cameră, și o refacem puțin. Rafturile, vor fii albastru marin. Lămpile, un verde junglă, și niște covoare, albastre, au rămas multe în plus. Îi vom lăsa în pace perdele. Când se trezește, vede ce am făcut.
—Arată superb, mersi.
—Dormi bine Agata. spune Aquila.
Agata pov:
De abia am terminat prezentarea. O să fie îngrozitor, măcar camera modificată ajută. Mersi pentru prieteni mei, și Decinus a avut timp să-i facă și lui Aquila, o brățară. Măcar atât. Voi dormi acum. Atunci mă sună tata. Îi răspund.
—Bună, Agata.
—Tată, sa întâmplat ceva?
—Nu, doar am avut un program lung azi.
—Mi-am dar seama. Va, trebui să dorm încurând. Te iubesc.
—Și eu, noaptea bună, Agata.
Închid, măcar aici, este mai bine. Măcar aici. Luni va fii foarte interesant.