No rules

Viata mea normală

Sunt Jessica Tomson , dar toata lumea imi spune Jess. Am avut o copilarie frumoasa in New York, intr-o vila din centrul orasului , cu o curte spatioasa in care se aflau o multime de jucarii de exterior care imi antrenau imaginatia si mi-o provocau sa creeze cat mai multe jocuri diferite, acolo era locul unde aveam parte de toate acele aventuri alaturi de prietenii mei: eram tinuta captiva intr-un turn, acolo se duelau cavalerii pentru mine si acolo este locul in care toate visele mele deveneau reale. Acolo traiesc alaturi de parintii mei, Kim Tomson, o femeie intelgenta, ferma, serioasa, cu o privire sigura, ce iti dovedea ca stie exact ce vrea si cum sa-l obtina , lucru ce o completa si imbina totul intr-o armonie perfecta. Parul ei, o nuanta foarte deschisa de roscat, cu forme senzuale si ochii aceia adanci si misteriosi, de o culoare inchisa a albastrului, toate acestea, pur si simplu l-au fermecat pe tatal meu, Koll Tomson, un barbat serios, puternic, intelligent, ferm, hotarat, cu un caracter impunator, un aer de castigator si cu un fizic de invidiat: inalt, bine facut, parul blond, asemena frunzelor aramii ce cad lin pe pamant ,toamna si cu ochii de un verde smarald. Acesti doi oameni superbi mi-au dat nastere mie, o fata copilaroasa, care prefera sa se maimutareasca, sa se strambe si sa se prosteasca, decat sa fie serioasa, eleganta si cumpatata, cum spune mama mea ca ar trebui sa fiu. Sunt o fata care continua sa isi spuna ca acea copilarie minunata nu s-a sfarsit, ca ea inca copilareste, ca nu a crescut, ca va ramane mereu acea mica printesa si ca nu va da de problemele serioase si adevarate ale unu adult, chiar daca stie ca se minte singura, stie ca a crescut, stie ca va trebui sa se maturizeze intr-o zi, dar prefera sa amane acea zi cat de mult este posibil. Cat despre aspectul fizic, nu sunt prea multe detalii, nu pot spune ca am frumusetea mamei sau senzualitatea ei, formele mele se pierd de cele mai multe ori in hainele largi, dar atat de comode, pe care le prefer si le aleg mereu in favoarea acelor haine ce se mulau pe corpul meu si cum spune mama ,,imi conturau perfect silueta''. Trasaturile mele nu sunt deloc asemanatoare cu cele ale parintilor mei, nu am ochii misteriosi, adanci sau intunecati ca ai parintilor mei, nici nu au o culoare neobijnuita, speciala, nemaivazuta, parul meu nu poate fi comparat cu nimic altceva, este doar normal si obijnuit. Sunt o brunetă cu ochii negri, ceva cât se poate de obișnuit.

In mai putine cuvinte, sunt o fata copilaroasa, cu multe vise, ce are niste parinti deosebiti, cu care nu seman deloc. Cam atat pot spune despre mine si despre viata mea total normala.