"Lumina" lui Blue 💜

Capitolul 15

Gând și realitate

Bannawit nu a fost niciodată de sărbători la festivaluri.

Nu-i plac ambuteiajele, nu-i place când sunt mulți oameni și nu prea îi place iarna, Bannawit se simte singur când vine acest sezon și mai ales cel al festivalurilor. Toată lumea s-a dus acasă să își găsească familie în vacanta dar Bannawit nu prea vrea să meargă acasă.
Nu, nu vrea deloc să se întoarcă.
Casa lui era prea departe ca să-și piardă vremea să se întoarcă pentru că era enervat să fie blocat în trafic, iar frustrarea lui în drum spre casă probabil că crește și mai mult când este întrebat și trebuie să de-a raportul a ceea ce face părinților și verisoarei lui. Doar asta ar fi suficient pentru omul care nu poate îndeplini dorințele părinților așa ca el.

-Chiar nu te duci acasă, Blue? l-a întrebat Talay din nou, mulți angajați și-au luat concediu în avans. Mulți angajați își iau o vacanță lungă. Toată lumea își plănuise deja ce vor face în timpul sărbătorilor, dar prietenul lui încă sta în cameră ca de obicei.

-Am spus că nu mă voi întoarce, a răspuns Bannawit.

-Vrei să pleci într-o excursie cu P’Pan? a întrebat Talay.

-Am fost deja invitat, aștept ca el să stabilească data, a spus Bannawit.

-Văd că bărbații sunt cu adevărat mai buni decât părinții tăi, a spus Talay.

-Ei bine, așa au spus părinții mei, așa că nu mi-am mai arătat fața, spuse Bannawit, cu ochii ascuțiți zvâcnind la prietenul lui care devenise palid.

-Îmi pare rău, a spus Talay. Voia să se lovească cu capul de pereții subțiri ai căminului. Nu știa adâncimea din spatele  familiei  lui Bannawit pentru că Bannawit nu a vorbit niciodată despre această chestiune, dar tot a spus erau lucruri atât de sensibile pentru el. Probabil că ar trebui să ia în seamă că nu-l văzuse niciodată pe Bannawit vorbind despre părinții lui.

-Este în regulă, nu am nimic de-a face cu această chestiune. Bannawit a spus:

-Tu... vrei să spui o poveste, a spus Talay

-Nu-i nimic, grăbește-te și fă-ți bagajele. Pur și simplu vei pierde autobuzul, a spus Bannawit. Nu credea deloc că este supărat pe Talay. A fost ignoranța prietenului său și nu a spus nimănui.

-Oh, ești bine acum. Nu mai căuta probleme cu P’Pan, a spus Talay. Iar ceea ce a spus prietenul lui ia făcut să i se zvâcnească sprâncenele lui Bannawit.

-Ești cu adevărat prietenul meu? Chiar ești de partea lui, a spus Bannawit.

-Ei bine, te înșeli, i-a spus Talay prietenului său.

-Atunci pot să știu de ce va fi supărat? a răspuns Bannawit.

-Uau, cred că P’Pan este cel care te va avea, a spus  și își închide propriul rucsac.

-Te-ai gândit și tu la asta? a spus Bannawit, apoi a luat cheile mașinii și s-a pregătit să iasă și să-și lase prietenul.

-Nu m-am gândit la asta. Vorbesc din cauza expresiei sale clare, a spus Talay, iar asta l-a făcut pe Bannawit să se oprească.

Este adevărat ce a spus prietenul lui. Dacă nu este prea încrezător, probabil că o va spune, poate să recunoască că este foarte îndrăgostit de persoana mai în vârstă dar cu greu poate accepta asta.
El, niciodată nu sa împăcat cu nimeni. Dacă a făcut asta ar trebui  să accepte că îi pasă de acea persoană, dar dacă nu-i păsa nu ar accepta niciodată să se împace.

Bannawit nici măcar nu și-a planificat ceva în timpul sărbătorilor. El doar a dormit a stat în pat în cameră cu aerul condiționat pornit, în timp ce noaptea iese adesea să-și găsească pe cineva care să-i ușureze singurătatea, dar acum caută atracții turistice din apropiere. Nu vrea să meargă departe pentru că îi e teamă că va pierde timp pentru a conduce, dar vrea să meargă undeva cu persoana care l-a dus într-o călătorie.