Știu că n-o să ne mai iubim,
N-o să ne mai regăsim.
Eu încă sper că voi mai fi în inima ta,
Că mă vei privi cu aceeași ochi cândva.
Sper să fim fericiți împreună cândva,
Deși nu știu dacă tu îți dorești asta.
Dar eu o fac atât de tare,
Încât în fiecare zi mă doare...
Pentru tine și pentru tacerea ta.
Tăcerea ta păcătoasă,
Rece și misterioasă,
Din cauza căreia am ajuns miloasă
Pierzându-ma într-o teroare miraculoasă.
Nu mai am voie să mă uit în spate.
Trebuie doar să fug departe.
Trebuie să fug de ale tale minciuni murdare...
Să mă rup de realități barbare.
CITEȘTI
Ce scriam când te iubeam
PoetryO călătorie în lumea pe care mi-am creat-o in jurul poeziei, pentru că recent am înțeles că poeziile scrise la nervi și durere sunt de fapt artă curată și poate le va simții cineva așa cum le-am simțit și eu când le-am scris.
