Focul Roșu al Dimensiunii - [Vol. 2]

Capitolul 6: Umbrele Trecutului

Alina păși înainte, inima bătându-i cu putere în piept. Pe măsură ce traversa un câmp vast acoperit de cenușă și cenușă, o adâncă tăcere o învăluia. Nimic nu părea să se miște în jurul ei, dar totuși simțea cum lumea întreagă respira. Pășea într-un loc unde trecutul și viitorul se împleteau într-un dans haotic, unde nimic nu era cu adevărat stabil.

„Este capcana…” își spunea ea în gând, dar știa că nu avea cum să dea înapoi.

La un moment dat, o siluetă cunoscută apăru în depărtare. Alina simți cum un fior rece o străpunge, iar figura se apropia tot mai mult. Era o umbră din trecutul său, o prezență pe care o simțea tot mai aproape, chiar dacă știa că acea persoană nu ar fi putut fi în acea lume. Întunericul a început să se dezvăluie în jurul ei, iar imaginea ce-i apărea din față devenea tot mai clară. Era Zethar, bărbatul pe care-l pierduse în timpul bătăliei cu demonii care începuseră să consume lumea roșie.

„Zethar...” murmura Alina, dar vocea i se pierdea în vântul rece ce vântura acea dimensiune. „Nu poate fi adevărat…”

Zethar zâmbi trist, dar ochii săi erau plini de o tristețe adâncă. „Aici nu mai există loc pentru cei pierduți, Alina. Poți să mă urmezi… sau poți să alegi să te lupți cu demonii care te bântuie.”

„Nu sunt demonii care mă bântuie,” răspunse Alina, strângându-și pumnul și înăbușind frica ce începuse să o cuprindă. „Este lumea care încearcă să mă distrugă.”

Zethar se apropie, iar mâinile sale păreau să vibreze cu o energie stranie, dincolo de realitatea în care Alina trăia. „Tu nu poți înfrunta această lume singură. Degeaba luptați pentru un viitor care nu mai există.”

„Nu este adevărat!” strigă Alina, iar flacăra din mâinile ei se aprinse cu o intensitate strălucitoare, luminând întreaga câmpie de cenușă. „Mă voi lupta pentru ce este corect. Știu că pot înfrunta întunericul.”

Zethar se transformă într-o umbră, pierzându-se în vânt. În jurul Alinei, lumea părea să se fisureze și să se rupă în bucăți, dar Alina știa că acum trebuia să-și regăsească puterea. Nu mai era loc pentru îndoială.