Focul Roșu al Dimensiunii - [Vol. 2]

Capitolul 13: Lumina din Întuneric

Alina și Kael căzuseră pe pământ, obosiți și cu răni adânci, dar cu privirea îndreptată către cerul roșu care începea să-și revină, ca și cum războiul lor lăsase o amprentă asupra acestei dimensiuni. Întunericul mai stăruia în aer, dar flăcările Alinei ardeau încă cu o lumină de speranță.

„Am învins, dar nu suntem scăpați,” spuse Kael cu un oftat adânc, privind în jur.

„Știu,” răspunse Alina, ridicându-se cu greu. „Dar am învățat ceva. Nu sunt doar flăcările ce mă definesc, ci și voința de a nu mă lăsa pradă fricii. Lumea aceasta poate să fie un loc de groază, dar și de speranță. Iar asta trebuie să înfruntăm.”

Kael o privi, iar o umbră de respect se citea în ochii săi. „Asta este cheia. Puterea nu este doar de a distruge, ci și de a salva. Poate că această dimensiune nu va fi niciodată complet curată de rău, dar în fiecare bătălie, mai adăugăm puțin din lumină.”

În acea clipă, un vânt cald, care părea să poarte cu el o nouă energie, se ridică și curăță atmosfera grea ce plutea asupra lor. Alina și Kael știau că, indiferent de ceea ce avea să urmeze, drumul lor era unul de luptă continuă, dar și de speranță nesfârșită.