Perspectiva Katinss:
Trec breteaua pe partea cealaltă lăsând țâmburușul de metal să pătrundă prin gaură.Mă ridic în picioare admirându-mi pantofii cu toc înalt.Suna soneria și cobor ținându-mă de balustrada să nu alunec pe treptele proaspăt spălate.Îi fac semn menajerei că răspund eu si deschid.Îl văd în tocul ușii pe băiatul care mi-a furat inima ținănd în mână un trandafir rosu ca sângele sau poate mai închis,cu acelasi zâmbet ștrengăresc și cu freza ridicată.
-Bună.Intră,îi spun zâmbind în colțul gurii.
-Ce frumoasă ești azi,îmi dă un sărut scurt după care îmi dă trandafirul.În caz că nu ai luat masa deja.
-Nu,nu prea am avut când.Am mers să imi cumpăr pantofi.Iti plac ?
-Culoarea dragostei,apoi mă ia de talie.
-Vrei să rămâi ? Pun menajera să pregătească o cafea,poate și ceva de mâncat.
-Poate doar o cafea.
-Mă duc după ea.Tu să iei loc.
Mă duc în bucătărie căutând menajera,dar nu era.Mă intorc în living vrând să îl anunț pe Aiden,dar chiar atunci coboară,Aiden spunându-i ce dorește.Pleacă privirea in jos și răspunde un simplu "imediat" grăbită.
-Face treabă bună ? mă intreabă plictisit.
-De parcă nu ai știi,spun și îmi dau ochii peste cap.
-Data trecută ne-a stricat momentul.
Se apropie usor de mine lăsându-si mâna să cadă pe piciorul meu.
-Drăcie,azi mă văd cu Cara și am întârziat,haide ! spub apoi îl trag de mână până ce ajunge in picioare.
-Și cafeaua mea ?
-Pe mai târziu.
Perspectiva Cara:
-A zis că ne vedem la frunziș.
-Și crezi că va fii acolo ? Știi cât de arogantă e uneori,mai ales cu timpul.
-O știu bine pe Katinss iubire.Cred că se poate grăbi și ea,e destul de important.
-Să zicem.Nu o vedem,plecăm.
-Hai să nu,ii propun privind în față.
-Dar Katinss nici nu stie.
-Și ce ? Trebuie să vorbim de droguri in prezența ei ?
-Normal că nu,lasă capul in jos apoi mă ia de mână.
-Nu știu cum de Aiden o acceptă.
-Nu o suporți sau ce ?
Spune si râde scurt,aburit de vorbele mele.
-Nu.Nu e ca noi,nu are caracter.
-Mie mi se pare de treabă.
-Are 16.
-Și ? Tu cât ai ... 14,15 ?
- 19,spun plictisită afișând o față enervata.
-Scuze,nu vroiam să te enervez,spune și îsi ridică mâinile în semn de predare.
-Oh doamne,poți să mergi mai lent decât un melc ?
-Nu te enerva păpușă că nu ne grabim niciunde.
-Dar trebuie să ajungem acolo înaintea lor,ce nu pricepi ?! strig la el enervata la culme.
-Câtă aroganță intr-un corp firav așa ca tine.
-Amintește-mi,de ce mă întâlnesc cu tine ?
-Că sunt frumos.
-Și asta.
-Că mă iubești.
-Poate,îi răspund fără să îi dau mare importanță.
-Poate ?
-Desigur !
-Îmi place așa mult de tine când te văd hotărâtă.
Spune și îmi face scurt cu ochiul lipindu-mă de copacul din locul în care trebuia să fim.Își pune mâinile pe fața mea și mă sărută apăsat și totuși sălbatic.Îmi înfig degetele în părul lui mototolindu-l și stricându-i așa zisa "freză".Pe fundal se aude un tușit,cu subînteles.
-Nu e timp de giugiuleală.
Sper să mori Aiden.
-Facem și noi schimb de salivă,spune iubitul meu cu aroganță apoi își așează mâna după talia mea.
-Ce ar fii ca și eu cu Katinss să facem asta ? dupa care ne imită gestul.
-Am pleca și am lăsa baltă tot.
-Mai exact de ce trebuia să ne vedem aici ? se bagă Katinss in discuția noastră.
-Pentru o scurtă plimbare așa de prânz,îi răapund eu.
-Nu știu de ce,dar mi-e foame,spune Ethan.
-Oh,nu și voi.
