°•○●Şcoala Fiat Lux●○•°

Momentum veritatis

Momentum veritatis =momentul adevărului
----------------------------------------

-Luuuucy!Ma dor picioarele!Mai avem mult?întreb deja exasperat de lungimea holului astuia.Plus ca toate seamănă și sigur m-asi fi pierdut fără un ghid ca Lucy. Auzi,tu ai mai fost pe aici,nu?întreb curioasa.
-Da. Asta e al 3 lea an al meu dar stai calma ca abia după 2 ani am reușit sa rețin toate cotiturile astea enervante.
Stai sa vezi aripa directorului.Acolo ai nevoie de GPS numai sa găsești baia.
-Deci o duce bine directorul asta,nu?
-Și inca cum! Am auzit zvonuri cum ca ,camera sa e mai mare ca sala de mese și are și vedere spre gradina.Plus ca toate profesoarele de aici ii dau tarcoale dar el nu accepta pe niciuna. Ciudat!
-Cu adevărat ciudat...afirm mai mult din reflex.
Deci se pare ca Lucian i-a rămas credincios mamei.Macar atât putea sa facă și el după ce ne-a înșelat în halul asta. Și când ma gândesc ce devastata a fost mama când a aflat ca a murit într-un accident stupid de mașină...
-Nu se poate! Spun îngrozită când pun cap la cap faptele.
Oare mama știa? Sa fi fost eu singura care l-a jelit pe inpostorul ala în tot acest timp?După faza de acasă parca nu ma mai mira nimic legat de mama. Și acum ma bântuie ochii ei reci când mi-a zis sa plec și sa nu ma mai întorc.
-Emma,ești bine? Îmi întrerupe Lucy șirul gândurilor.
- D-da, nu e nimic,ma bâlbâi cu lacrimi în ochi.
-Știu ca totul e nou dar majoritatea din noi am trecut prin asta. Imediat se va termina tot misterul asta și vei intelege. Iar când asta se va întâmpla, tine minte ca eu voi fi mereu lângă tine!
Dau din cap și ne continuam drumul.Dupa ce luam cate un baton cu cereale de la automat,mergem în sala de festivități unde sunt și ceilalți copii. Ciudat e ca acum nimeni nu îmi mai da atenție ,ba chiar nici nu se mai uita în direcția mea. Oare au uitat de ce s-a întâmplat numai cu o seara înainte sau le e prea scârbă de mine pentru a-mi mai adresa măcar o privire?Si acum,toți stau în grupulețe de 5-6 persoane,susotind si chicotind de parca totul e perfect normal.
-Haide! Tu trebuie sa stai în partea aceea,ma atenționează Lucy și ma împinge spre un grup de tineri care părea chiar mai confuzi decât mine.
Oare ei știu ce se întâmplă aici ? Dar după fetele lor zici ca sunt picați din luna asa ca nu mai are rost să-i intreb.Cu coada ochiului ,însă, nu ezit sa ii analiza. Păreau cumva diferiți de ceilalți elevi,mai normali iar toți poarta uniforma clasica,fără o culoare specifica,ca a mea.
Luminile se aprind iar pe scena din fata mea își face intrarea cine altul decât prea iubitul director,urmat de multi alți oameni. Îndrumători presupun.
-Deci iată-ne aici,la Sfânta ceremonie în care doua suflete se vor lega pentru 4 ani,poate chiar mai mult.Va mulțumesc ca a-ți venit în număr asa de mare pentru a-i asista și sprijini pe bobocii din acest an!
Și sala începe sa aplaude și sa aclama mai ceva ca la discursul de ziua orașului de acasă.
-Da da,vad ca sunteți nerăbdători sa ii vedeți pe instructori.Anul acesta am ales o elita din cei mai buni și bine pregatiti profesori care sa ii ghideze,sprijine și învețe pe noii veniți. Aceștia au rolul de a le oferi informațiile necesare despre acest loc sfânt, de a-i însoți la ore și de a le prezenta regulile noastre sacre de mii de ani.Fara alte introduceri,ii poftim pe noii recruți pe scena!Fie-va soarta bună!
Sala izbucnește din nou în urale iar persoanele din fata mea înaintează tăcuți spre scena.Eu personal,sunt o fire mai timida și nici în ruptul capului nu a-și fi urcat pe o scena asa impunatoare,înconjurată de atâția oameni curioși. Dar dat fiind faptul ca curiozitatea mea e mai mare,decid sa ii urmez pe ceilalți. Când ajungem pe scena,ne așezăm într-o linie,cu fata spre public și cu îndrumătorii în spatele nostru.
-Sa ii mai aplaudam o data și sa le uram bun venit în scoala noastră.
-Grata! Grata! Grata!* Striga toți cu pumnul pe inima.
-Atunci sa incepem. Fiecărui elev i se va acorda un îndrumător, după cum zice legea.Acestia au fost selectați de mine,personal,și ii consider ca fiind cele mai bune alegeri posibile,adaugă și începe sa strige perechile:
Isabella Mikel ,perchia ta va fi Sir Andrew , Zayn Fiol cu Sir Augustus, Ian White și Sir William. Și continua asa pana ultima rămasă am fost eu,de parca se putea altfel.
-Și în cele din urma Emma Sophia Black și Sir Lucas Morgan.Acestea au fost perechile din acest an și sper sa va înțelegeți cat mai bine.Acum rog elevii și îndrumătorii sa se retragă în camera comuna și pună la punct detaliile.
Toți ceilalți se îndreptată spre locul desemnat de director,doar eu stăteam încă stânjenit pe scena,singura.Oare unde o fi Sir Morgan ala??Sigur o fi și el un mos ca ceilalți care a adormit pe drum incoace sau s-a rătăcit.
-Bună puișor! Ți-am lipsit?aud o voce soptita din spatele meu și ma întorc brusc 180°.
Bineînțeles ca soarta ma urăște și dau de obsedatul ala din nou,numai ca de data asta a reușit sa își ia și el un tricou ca tot omu.M-am crispat involuntar și m-am incruntat iar el începe sa rada de reacțile mele,din nou.
-Pfu,da ce bucurie pe tine!Și eu ma bucur ca ne întâlnim din nou.Acum mergem sau ai de gând sa facem o scena mai mare aici,în fata întregii scoli?
Observ și eu ca toate privirile erau îndreptate către noi asa ca ii apuc mana întinsă și ne îndreptăm și noi spre sala.Am o mulțime de întrebări și abia aștept sa aflu câteva răspunsuri de la brunetul asta.Acum e acum.Momentum veritatis.

-------------------------------------------
*Grata=bine ati venit (latina)