BAD

1.

"Neața dragule" spun către iubitul meu , Josh , care stătea pe canapea uitându-se la un meci de Football.
"Neața." răspunde fără ca măcar să își întoarcă capul spre mine.
"Ce ai zice să ieșim undeva azi? Nu am mai făcut-o de mult" întreb bătând ouăle pentru a-mi face o omletă.
"Nu pot. Azi merg cu băieții la football."
"Serios? Football-ul e mai important decât mine?"
"Nu o lua așa , iubito" spune el venind spre mine.
"Ba da , așa e. În ultima vreme m-ai neglijat foarte tare!"
"Dar iubito , nu pot anula , nu le pot strica planul tuturor".

Își înfășoară brațele în jurul meu incomodându-mă total.
"Sigur că nu"

Mă desprind din strânsoarea lui și fug pe scări. Intru în dormitorul nostru și încui ușa. Mă așez pa marginea patului gândindu-mă la cât de mult am suferit din cauza lui. O dată mi-a dat o palmă. Altă dată l-am prins sărutând o altă fată în propria mea mașină. Oricine altcineva care ar fi fost în locul meu s-ar despărți de el de mult , dar nu , eu sunt o pisică fricoasă. Dacă nu aș fi eu , el ar muri de foame. Nu merge la lucru. Merge doar la FootBall , dar joacă de plăcere așa că nu câștigă nimic din asta. Eu aduc toți banii. Nu pot spune că o ducem greu , fiindcă câștig 3,500 de dolari pe lună. Nu credeam că o să ajung să am vreodată un job așa bun. Sunt secretara unei mari companii de electrocasnice.
Mă ridic și mă îndrept către dulap , decizând că voi merge singură la mall. Dintr-o dată aud un bâzâit venind de pe noptieră. Văd telefonul aprins al lui Josh. Îmi scanez amprenta și deschid mesajul ce l-a primit.

Anna: Abea aștept să te văd azi. Număr orele. Totuși nu-mi vine să cred că nu i-ai spus încă idioatei ăleia că o înșeli , sau că îi toci banii pentru mine.

Poftim?! Nu , nu , nu. Asta nu poate fi adevărat. Nu...

"Iubito? Ce faci cu telefonul meu?" întreabă Josh venind în viteză spre mine.

Niciodată nu am înțeles de ce bărbații sunt așa speriați că femeile i-ar putea prinde cu minciuna.
Decid să nu îi spun lui Josh că știu ce minge bate el la Football.

"Nimic , dragule. Doar mă uitam la programul de la cinematograf"
"Ah , bine"

Las telefonul pe pat și mă întorc la dulap.

După 20 de minute sunt gata de plecare. Îmi iau geanta și ies din casă sărutându-l pe Josh de pa.

Idiotul. Cum a putut să îmi facă așa ceva? Sunt totuși curioasă cât de departe poate ajunge cu minciuna.

Am luat un taxi , fiindcă el a zis că va veni el să mă ia cu mașina.

Mi-am cumpărat cea mai amară cafea din Starbucks , ca să se potrivească cu dispoziția mea proastă și am început să hoinăresc prin mall.
După câteva ore , am decis să mă întorc acasă. Aveam doar câteva pungi . Îl apelez pe Josh de câteva ori însa nu răspunde. Probabil că idiotul e deja cu târfulița lui. Îl mai sun de câteva ori , însă e în zadar. Afară plouă torențial , iar eu sunt încălțată cu niște botine din piele întoarsă care nu sunt impermeabile. Nu se vede nici un taxi , așa că o iau pe jos în căutarea unuia.
M-am udat fleașcă și încă nu am găsit un taxi. Mă așez pe prima bancă pe care o găsesc , lăsând ploaia să mă ude până la piele. Ce ai făcut tu să meriți toate astea , Jade ? La scurt timp , simt ceva , sau cineva atingându-mă pe umăr. Întorc capul și văd o mână mare , cu degete lungi , acoperite de câteva inele masculine. Ridic capul și spre surprinderea mea , văd un bărbat înalt și destul de bine făcut. Poartă un palton maro cu blană la guler , niște blugi negrii și niște botine asemănătoare cu ale mele.
Ține în mâna care nu e pe umărul meu o umbrelă neagră ,care îl ferește de stopii grei și reci de ploaie. Are un păr destul de lung , cam până la umeri , care arată chiar mai îngrijit și mai frumos ca al meu , iar eu sunt fată.

"Ăă , scuze că te deranjez , dar te-am văzut din mașină stând aici , în ploaie , și mă gândeam că poate ai nevoie de o umbrelă?" spune el . Are o voce groasă . Este aranjat iar mirosul parfumul său se simte până la mine . Este un parfum dulceag , exact opusul parfumurilor tari care îți ucid nările pe care le poartă Josh. Defapt , bărbatul ăsta e opusul total al lui Josh , cel puțin la aspect. Dar și la comportament , bănuiesc. Josh nu ar ajuta niciodată o femeie în această situație. El ar râde din mașina , nici pe departe să se dea jos să o ajute.

"Uhm . Defapt , da , chiar m-ar ajuta o umbrelă. Am înghețat de frig , iar iubitul meu , care a zis că va veni să ma ia cu mașina , nu răspunde la telefon. Probabil este cu cealaltă iubită a lui" răspund. Habar nu am de ce spun toate astea , dar se simte foarte bine să le zici cuiva.

"Ahm , aș putea să te duc eu cu mașina. Bineînțeles , dacă vrei. În caz contrar , ți-aș lăsa umbrela."

Stau pe gânduri. Nici nu îl cunosc pe băiatul ăsta. Nu pare un bărbat care ar face rău unei fete. Și oricum , ce ar putea fi mai rău de atât?

"Ai face asta ?" întreb
"Sigur. Ce bărbat ar lăsa o femeie în halul ăsta?"

Știu eu pe cineva.

"Mulțumesc."
Mă ridic și îl urmez pe ... Nici nu îi știu numele. În fine. Îl urmez pe bărbat prin ploaie. Mă conduce la o mașina mare și lungă , de culoare neagră. Îmi deschide portiera , iar după ce urc , urcă și el lângă mine. Dar stai , dacă el e aici , atunci cine va conduce mașina?

"Unde locuiești?" întreabă
"Sunny Street numărul 16"

"Pit , mergem pe Sunny Street numărul 16."

"Sigur domnule."

Între noi și șofer se lasă un paravan.

"Ia asta" spune el oferindu-mi o mică pastilă și o sticlă cu apă.
"Ce e?"
"O pastilă contra răcelii. Nu te teme , astea-s pastilele pe care mi le dă și mama"

Aleg să am încredere în mama lui , și iau pastila.
"O să ți se facă somn , dar ajungem repede."
"Cum de știi asta?"
"Iau mereu pastile dinastea când am probele cu vocea , sau cu gâtul în general."
"Probleme cu vocea? Ești cântăreț sau ceva?"
"Tu chiar nu știi cine sunt , nu?"
"Nu. Ar trebui?"
"Nu. În acest caz , sunt Harry Styles. Iar tu ești?"
"Jade Smith"
"Încântat de cunoștință"
"Totuși , zici că ești cântăreț?"
"Sunt într-o trupă."
"Pot să văd? Cum vă numiți? Mi-ar face plăcere să îți ascult muzica"
"One Direction"
Scot telefonul din buzunarul gecii. E și el ud leoarcă. Apăs le butonul de deblocare , însă nu se deschide. La naiba cu bateria asta

"Am ajuns , domnule" vorbește șoferul mașinii. Îmi apuc pungile și geanta iar chiar când voiam să deschid portiera ,Harry o deschide pentru mine. Cobor din mașină , iar ploaia mă udă iar.

"Mulțumesc mult. Pentru tot" spun sprijindu-mă de portiera mașinii
"A fost plăcerea mea."
Zâmbesc și dau să mă îndrept spre ușa casei.
"Hei , Jade?" aud vocea sa.
"Da?"
"Aș fi nesimțit dacă ți-aș cere numărul de telefon?"
"Deloc. Putem merge să bem o cafea cândva"

Îi ofer numărul meu , apoi intru în casă .

"Cine era băiatul ăla?" întreabă Josh în timp ce eu mă descalț.
"E un...un coleg din facultate. Ne-am întâlnit la mall , și cum te-am sunat și nu ai răspuns , s-a oferit să mă aducă acasă"
"Oh"
"Nu ai de ce să fi gelos."

Însă eu am.