Vecinul de Vizavi // Volumul 1

Legatura haitei

- Scuze. - Îi spuse fetei brunetul întorcandu-și privirea. - Într-un fel sau altul a fost și vina mea. Dacă nu săream la tine nu se întâmpla nimic din toate astea.
- Acum nu mai contează. - Îi răspunse cu un zâmbet cald pe buze.

- Nu pot fi supărată pe el. Dar unde o fi Dante? Oare Seth are dreptate? De ce m-a lăsat pe mâinile sorții? Trebuie să  îmi scot toate astea din cap!

- Te duc în camera ta. - Rosti brunetul din senin rupând liniștea asurzitoate din încăpere după care o luă' pe Catherine în brațe pentru a o duce la etaj.
Obraji șatenei se făcură roșii, iar pe față i se putea citi mirarea.
- Vrea să pară mereu rece și nepăsător dar de fap are o inimă mare și își face griji pentru noi. Oare ce s-a întâmplat în  trecutul lui că l-a făcut să se poarte așa?
Într-un final Seth a pus-o în pat și a învelit-o. Dar aceasta nu se putea gândi  decât la Dante. "A ajuns acasă, îl simt."
- Sunt jos în caz că ai vrea ceva. - O informă grijuliu după care a ieșit din cameră.

Când sa trezit, a observat că era cuprinsă de doua brațe foarte cunoscute. S-a ridicat în șezut și bănuiala ei se confirmă. Era blondina ei preferată.
- Am fost despărțite un timp foarte scurt dar eram foarte pierdută și puțin chiar instabilă fără ea. Băieții încă sunt aici. Abia aștept să îi văd. Dar nu înțeleg, de ce? Asta ar fi legătura dintr-o haită?
Cath a coborât ușor din pat pentru a nu o trezi pe Lucy. Ieși din cameră și închise ușa în urma ei. Coborî scările cu grijă, având încă dureri și intră în camera mare unde îi zări pe Nina, Elliot, Seth și pe Tay care tocmai se întorse-se din bucătărie. Cath sări la gâtul lui Tay care are fi căzut pe spate dacă nu era peretele. Șatenul cu ochii verzi o îmbrățișă strâns înapoi. Nina și băieții au rămas extrem de șocați, ei neștiind  de legătura specială (prietenească) a celor doi. După ce cei doi s-au îndepărtat Nina îi lua locul lui Tay.
- Iartă-mă scumpo! A fost o greșeală să cred că Josh s-a schimbat. - Își ceru' scuze aproape sufocand-o pe fată. După ce au ocupat loc acesta continuă. - Draga mea, știi bine că te iubesc, dar trebuie să te las.
- Cum adică mă lași? Nu îmi poți face asta. Nu mă poți lăsa singură.
- Nu o să fi singură. - Rosti din senin Elliot stingandu-și țigara în scrumiera gri de porțelan de pe măsuța din sticlă  așezată în fața canapelei bej.
Șatena își înclină capul la 45º neînțelegând la ce se poate referi blondinul.