Am dat sa imi infig coltii in gatul lui apetisant.Nu stiam ce ma apucase,in realitate nu vroiam sa il musc.Nu vroiam sa ii fac nici un rau,dar acea forta demonica din interiorul meu era prea puternica si ma indemna sa fac ceea ce eu nu doream.El observase cum ceva ma indemna sa il musc,observa cum ma framantam acolo pentru a nul musca desi dorinta de a simti gustul dulce al sangelui era mai puternica ca orice.
- Nu te mai abtine..musca-ma,stiu ca asta iti doresti,si crede-ma nu ma voi opune.
- Nu,nu vre..
In momentul acela totul era stabilit,imi pierdusem mintile,iar ochii mei dovedeau acest fapt.Dintr-o miscare rapida l-am muscat cu putere.Simteam cu sangele acela isi croia drum printre papilele mele.Mici micaturi de sange,se prelingeau in josul gatului,lui,murdarind camasa alba ce o purta.
Mi-am ridicat capul spre el.Ochi mei inca erau imbibati in acel rosu infernal. Si-a intins mana spre fata mea iar degetele lui atinsera buzele mele firave.
- Ehm,nu te speria..aveai buzele pline de sange.
- Scuze.. ,mi-am plecat capul in pamant.
Mi-a ridicat fata incercand sa ma calmeze,spunandu-mi ca nu face nimic,si ca imi intelege pofta nebuna de sange.Am fost nevoita sa ii explic intr-un fel ca sunt o creatura infernala...am putut sa ii spun acest lucru,dar nu voi putea niciodata sa ii spun adevarul adevarat.Se uita la mine cu o privire inocenta si gingasa,ca si cum nu s-a fi intamplat nimic.Ochi zarira rana ce-i o provocasem.Am sarit imediat pentru al ajuta.L-am condus acasa l amine pentru ai vindeca rana.
Ajunsa acasa,gasisem un biletel de la parintii mei.
'' Draga,sa sti ca eu si tatal tau am plecat pentru cateva zile,din cauza treburilor,importante pe care le avem,si pe care si tu le stii foarte bine.O sa ne intoarcem imediat,dupa indeplinirea acestora.Te sarut dulce,mama.''
- Ehi,se pare ca nu este nimeni acasa la mine.Aseazate comod,eu merg sa aduc ce este nevoie pentru a te bandaja.
Din perspectiva lui Harry
Ma uitam si examinam fiecare coltisor al casei.Nici casa mea nu era atat de mare,era de vre-o doua,ba chiar trei ori mai mare.M-am ridicat si am inceput sa o studiez mai bine.Era foarte frumos decorata,chiar aveau gusturi bune,pana la urma ce te poti astepta de la o familie de bani gata.
- Nu suntem o familie de ''bani gata''.
- Scuze.Gandeam cu voce tare.Nu am vrut sa spun ceva de rau,credema.
- Nu te preocupa,pana la urma eu inainte nici nu eram aristocratica.
- Ce?
- Ah,nimic,nu conteaza.
Nu era aristocratica?Ce doar nu a trait doua vieti.Fara sa vreau am inceput sa chicotesc.Cu multa grija si foarte atenta,mi-a bandajat rana ce mi-o provocase.Nu pot uita acel moment.Inca se mai deruleaza in mintea mea momentul acela dureros.Cum coltii ei se afundau profund in gatul meu,iar eu fiind imobilizat nu puteam spune nici macar ''bazz''' de teama.
Acum ca o privesc,nici nu pare acea creatura.
- Pari o fata dulce,simpatica,nejutorata,dar cum se spune...aparentele inseala.Inocenta ce-ti acoperea demonica infatisare imi reaminteste de Bridget...
Din perspectiva lui Bridget
- Bridget ? Cine este?,am inceput sa ma panichez,daca imi v-a pune intrebari ce ii voi spune,ce voi face.
- Deja au trecut noua luni de la moartea ei,dar totusi inca nu imi pot abtine lacrimile,in timp ce imi readuc aminte acel moment,in care isi pierduse ultima rasuflare,lasandu-se invaluita de nemiloasa moarte.Privirea aceea gingasa,plina de inocenta,parca cersind ajutor.Dar nimeni nu a putut sa o ajute,nici macar eu.Eu care tineam atat de mult la ea,cum mi-am putut permita una ca asta.Cum am putut permite ca jumatate din sufletul meu sa se stinga asa,iar eu sa raman cu mainile in san,doar privind si plangand de mila.
Pana la urma totul s-a intamplat doar din vina mea.
- De ce spui asta? Cu ce ai gresit tu,doar nu tu ai bagat-o in coma..
- Dar tu de unde stii ca a fost in coma?
- Pai,pai..am auzit la stiri acu cateva luni,cum ca o fata a avut un accident de masina,si am presupus ca era ea,era sa ma dau de gol,ce idioata pot sa fiu.
- Ah.Da este doar vina mea.Inainte de a se rasturna cu masina,primise un apel de la mine.Ar fi trebuit sa ne intalnim intr-un loc doar de noi stiut.Era locul nostru special.I-am spus,ca am ceva important de impartasit cu ea.De fericire a pornit imediat la drum.Iar dupa uite...in loc sa vina la mine s-a dus spre spital.Daca eu nu as fi sunat-o,si nu as fi entuziasmat-o spunandui ca am ceva important sa ii spun,nu ar fi venit cu atat viteza,iar accidentul nu s-ar fi produs,nu am sa ma pot ierta niciodata,mii de lacrimi incepura sa se prelinga pe chipul sau angelic.
- Sunt sigura,ca ea nu ar crede niciodata acest lucru.Cine stie poate nu ar trebui sa te simti atat de vinovat,pana la urma toata lumea greseste.
- Nu intelegi.Era o persoana foarte importanta.O cunosteam inca de cand eram mici.Si acum tin minte cum ne-am cunoscut.Era o noapte calda de vara.Ea se afla intr-un mic parculet,acolo se afla pe un leagan.Era foarte mahnita din cauza singuratatii care nu ii dadea pace.Nu se integra in grupuri,era tipul acela de persoana singuratica si rece.De atunci am inceput sa ii fiu alaturi,explicandu-i ca eu voi fii mereu alaturi de ea.Asa cu incetul,de la persoana indiferenta ce o stiam,devenise precum un inger.Dulce,draguta nu mai era persoana aceea de alta data,dar eu am facut sa nu mai fie nici ceea ce era nici ceea ce a fost,din cauza mea nu mai este deloc.
- ... ,acele cuvinte pline de sinceritate ma otraveau.Imi taiau rasuflarea.Cate o lacrima pe ici,pe colo se aventura pe obrazul meu cel palid.Eu cea pentru care el sufera atat eram in fata lui,si ca o proasta priveam cum sufera.Cum puteam minti o persoana ca el,nici eu nu imi pot da seama.As fi vrut sa ii spun tot adevarul,dar singurul obstacol era doar demonul acela infernal,ce ma tinea prizoniera ca o pasare intr-o colivie.
Auzind cuvintele de dor ce le rostea la adresa mea imi transmise o stare jalnica.Am decis sa ii spun adevarul.Nu mai conta nimic pentru mine in acel moment.Nici ce s-ar putea intampla,dupa ce voi marturisi totul.Nu stiam cum v-a reactiona.Poate iubirea ce mi-o poarta s-ar putea transforma in ura.Frica ma coplesea,teroarea si mai mult,dar curajul isi facea loc printre acestea dandu-mi speranta de a incerca.
M-am apropiat mai mult de el si privindul in ochi,am tras aer in piept si ...
