Buna tuturor,nu am de gand sa va retin prea mult,vroiam doar sa va anunt ca aceasta este prima mea carte asa ca va rog sa fiti putin mai blanzi cu mine, sa imi spuneti ce nu va place dar sa nu fiti prea duri sunt un incepator dar si o persoana timida din fire.
Multumesc tuturor pentru atentia acordata si sper sa va bucurati de cartea mea.
Buna tuturor,s-ar putea ca povestea mea sa nu va impresioneze prea mult,adica ce v-ar putea impresiona la o adolescenta obijnuita de 16 ani care s-a bucurat de o viata perfecta, a carei familii nu a avut parte de probleme financiare,o adolescenta cu o familie unita la bine si la greu, o adolescenta cu note mari la scoala si parinti multumiti acasa, o adolescenta care nu a dus niciodata lipsa de prieteni , ce rost are sa povestesc toate amanuntele vietii mele "perfecte".Aceste calcule sunt mult mai simple decat o ecuatie de gradul al doilea, viata mea a fost perfecta si mereu o sa fie sau asa credeam pana intr-o zi de inceput de toamna, o zi pe care o blestem si astazi si pe care o urasc din tot sufletul meu, care acum a ajuns mic, intunecat si fara vreo urma de compasiune si intelegere pentru cei din jur, ca urmare a tot ce mi-sa intamplat.
Povestea mea nu este chiar asa de socanta pentru o persona care nu a trait ca mine , cu senzatia ca lumea este doar roz urmand ca soarta sa îi acorde pedeapsa maxima pentru toata îndârjirea pe care a avuto pentru a-si pastra inocenta,naivitatea si zambetul ala prostesc, ca al meu, care era un mod de a spune "ca mie nu mi-se poate intampla nimic rau si ca ar trebui sa vad mereu doar partea plina a paharului " aceste ganduri mult prea optimiste ajunsesera sa imi faca in ziua de azi greata de persoana care am fost candva .Asta eram eu o persoana naiva, care nu ar fi vazut o asemanarea a iadului cu lumea care este o varianta la fel de nebuna dar mai putin infricosatoare si mai blanda , nici daca cerul ar fi devenit rosu si nici daca ar fi existat lacuri de lava peste tot , da este ingrozitor sa fii o persoana ca mine care isi da seama cum arata adevarata fata a lumii abia atunci cand frumoasa si stralucitoarea masca pe care o poarta cade.
Cam asta ar fii primul capitol,sper ca nu o sa va suparati ca v-am lasat in suspana pana data viitoare si sper ca v-a placut ce ati citit pana acum(in sprijinul instinctul meu de aparare al "talentului" meu care este foarte redus pot spune ca speranta moare ultima ) , daca da, va puteti arata aprecierea printr-o steluta sau un comentariu fie ca este pozitiv fie ca este negativ, eu v-am pupat si ne reintalnim probabil cand o sa public urmatorul meu capitol , papa ✋✋✋✌✌✌.
