Eram doar un pusti cretin.dar te iubeam cu adevarat.da imi batusem joc.nu nu te cunosteam atunci cu adevarat.Ochii tai mau facut sa imi pierd ratiunea si mintile.Ai ramas in mintea mea dupa atatia ani.Nu o sa te pot uita si inca nu ma pot ierta pentru prostia mea.Nu pot sa fac pace cu mine insumi.Si miam adus aminte de tine ieri.....Am trecut prin vechile locuri unde odata ne plimbam impreuna .Si inca imi e dor atat de dor incat imi sfasie inima.Imi promisesem atunci ca am sa cresc mare si am sa conduc o masina prin locurile acelea.Si visul meu a devenit realitate numai ca in el nu erai si tu....si am condus cu un gol in suflet si un gol pe locul din dreapta unde trebuia sa fii tu....imi e atat de dor uneori,te visez si ma trezesc cu inima galopand nebuna...cu un ritm de erik satie in minte si imaginea ta in fata ochilor...si poate ca intro zi de vara ne vom intalni din nou.Si poate in negura timpurilor am sa am parul alb si nu ma vei recunoaste dare u iti voi recunoaste ochii ce odata miau fermecat inima.Sau poate ca nu voi ajunge sa am parul alb,poate voi fi ca un James Dean modern...live fast die young...poate ca am sa zbor cu peste 200 la ora de pe un pod si poate ca in ultima clipa cand toata viata imi va trece prin fata ochilor am sa raman cu imaginea ta intiparita in spatele retinei .Si lumea va merge mai departe fara sa stie,si vei merge alaturi de ei nestiind cat de mult team iubit dragostea mea!
