Laughing Jack : Sentiment De Ura

Tipul misterios si ambuscada

Perspectiva *Melanie*

Dupa ce am ingropat-o pe mama, (sa nu va asteptati la coliva sau d-astea!) am revenit la forma de demon cea normala si am mers sa fac un dus. Imediat dupa aceea, am coborat in sufragerie unde toti stateau pe canapele si discutau.

M-am apropiat cu pasi mici spre bucatarie ca sa nu-i deranjez si mi-am pregatit un bol mare cu cereale. In timp ce mancam, Laughy a intrat fara sa spuna vreun cuvant. S-a apropiat de mine si m-a luat in brate pe la spate.

-Imi pare rau pitico. Spune acesta sprijinindu-si barbia de umarul meu stang.

I zambesc si imi pun mainile pe mainile lui. Ma intorc gratios cu fata la el si il sarut lung si dulce, acesta raspunzand imediat.
Dupa ce ne-am despartit buzele, Laughy m-a luat pe sus si am mers amandoi in sufragerie.

-Meli ! Nepoata mea draga! Spune unchiul Zalgo si ma ia in brate.

-Voi fi bine. I raspund lasandu-l putin nedumerit.

-Ai uitat ca pot citi ganduri? Adaug chicotind.

Acesta rade si ma ciufuleste.

-Oricum, Isis, spune-i tu vestea ! Spune Zalgo facandu-i cu ochiul.

-Ca sa fim siguri ca nu se va mai repeta incidentul acesta neplacut unde am pierdut-o pe Anastasia, toti vom merge in castelul meu ! Spune aceasta fericita.

La auzul acestor cuvinte, i-am luat pe Laughy si Stephan in brate urmand apoi Rose si restul.

-Haide ! Faceti-va bagajele ! Le spun fericita.

Cat timp ei isi faceau bagajele, eu am mers la mormantul mamei. M-am asezat langa el si mi-am dat drumul lacrimilor.

-Imi pare rau mama... Promit sa te razbun ! Si sper sa pot gasi o cale sa te readuc langa mine... Spun plangand.

Momentul a fost intrerupt de auzul meu care repera o persoana ce se apropia in fuga spre mine. Mi-am dat seama la timp si m-am ferit, acea persoana lovindu-se de un zid.

-Hmm, te misti destul de bine scumpo. Spune acesta aratandu-si zambetul format din dinti ascutiti.

-Cine esti? Intreb nedumerita.

Purta o palarie rosie, niste pantaloni negri acompaniati de niste bocanci de aceeasi culoare, o camasa alba cu un fel de esarfa rosie la gat si un palton lung tot de culoare rosie. In maini purta niste manusi albe cu un desen cam ciudat... E cumva o...

-Pentagrama? Este. Raspunde acesta nevoind sa-si arate fata.

-Tu spune cine esti !!! Spun nervoasa iar flacarile de pe mine se maresc.

-Linistiti-va draga regina. Spune acesta cu acelasi zambet.

Asta cred ca-si bate joc de mine dar nu si-a gasit persoana potrivita pentru asta !
Ma apropi de el ca sa-l prind dar acesta intra in zid.

-Ce esti tu ?! Si ce vrei ?! Intreb extrem de nervoasa.

-Nu-ti pot spune inca Maria Ta. Am venit doar sa te anunt ca Anubis pregateste o ambuscada care va ataca peste cateva minute. Raspunde tipul misterios.

-De unde stiu ca spui adevarul? Il intreb si simt o prezenta care e in spatele meu.

Ma intorc rapid iar un demon era cat pe ce sa sara pe mine dar vad cum un glont il strapunge si dispare.
Ma uit speriata spre tip iar acesta avea mana intinsa cu un pistol destul de mare de culoare alba cu niste cuvinte pe el.

-Acum ma credeti? Spune facand o aplecaciune in fata mea.

Eram nedumerita, cine e? Ce vrea ?! Gandurile mi-au fost intrerupte de Laughy si ceilalti care au venit speriati la mine.

-Cine esti ?! Daca cumva i-ai facut ceva.... Spune Laughy facandu-se de 3m fiind intrerupt de mine.

-Nu mi-a facut nimic. M-a salvat de un sclav al lui Anubis. A pregatit o ambuscada care ne va ataca acum ! Spun si observ armata care se apropia rapid de noi.

Tipul zambeste si isi mai scoate inca un pistol doar ca acela este negru.

-O sa fie distractiv, nu-i asa Maria Ta? Spune acesta spre mine.

-Nu-mi mai spune asa ! Tip la el si imi reiau forma de demon, flacarile arzand puternic si intens pe mine.

Toti ne-am pregatit de lupta, eu si Isis am creat bile de foc explozive iar Max si-a facut si el aparitia transformat intr-un dragon de marimea castelului lu' Zalgo.

Cum sclavii au ajuns la jumatatea drumului, am strigat puternic aratandu-mi coltii ascutiti.

-ATAC ! Spun iar Max rage puternic si porneste inainte alaturi de tipul misterios.

Eu si restul eram in urma lor, eu si Isis aruncand bilele de foc, acestea contopindu-se in aer si cum au facut contact cu sclavii, au explodat declansand un cutremur de cateva secunde.
Tipul misterios tragea cu pistoalele, omorand un sfert din ambuscada foarte rapid pana cand unul din ei i-a taiat capul, acesta cazand jos.

M-am speriat si m-am panicat rau, un cerc de foc inconjurandu-ma si extinzandu-se pe tot teritoriul, trasformand sclavii demoni in cenusa.
Cum am terminat cu ei, m-am apropiat de cadavrul acestuia uitandu-ma trista spre el, totusi m-a avertizat de pericol....

Am vazut cum tot sangele se strange iar corpul si capul devin o substanta neagra lichida si se unesc, acesta modelandu-se intr-o persoana iar hainele revenind, tipul misterios nu murise.

L-am privit uimita si incercam sa-mi dau seama ce mama dracului mai e si el !

-Eu nu pot muri, Maria Ta. Ne vom mai vedea ! La revedere. Spune acesta zambind si facand o aplecaciune in fata mea , disparand intr-un fum negru.

Buna buna ! Lectura placuta si daca va place, stiti ce sa faceti ! Nimeni nu isi va da seama cine e tipul misterios :)) dar presimt ca tu sabine988 iti vei da seama :)))
Va pup si va iubesc :3