Secretul Luminii (Misterul Angelinei)

11. Regatul

Când am intrat, portalul a luat o formă ciudată. Acesta a început să redea o lumină orbitoare. Pentru câteva momente, am avut impresia că am căzut în vid. Pur și simplu nu mă simțeam nicăieri. Nu mai exista nimic în afară de eu și lumina. Călcam practic pe lumina, dar totuși nu cădeam. Parcă era ceva solid sub mine, dar în același timp nu simțeam nimic sub picioare.

M-am speriat când am realizat ca sunt singură. Ingrid și Rachel au dispărut,  nu le mai văd! Tot ce văd este lumină care devine din ce în ce mai amețitoare.

-Rachel! strig eu nesigură că m-am făcut auzită.

Angel, nu te aude nimeni! Nu mai încerca să faci pe detectivul e clar că ești singură!

Ok... asta a fost ciudat... sunt mai mult ca sigura că a venit din interior... Nu! Cred ca înnebunesc! Nu știu ce se întâmplă. Ce pot să fac?

Am continuat să merg nesigură dacă înaintez sau nu. Lumina a început să pălească încet, încet.

Am început sa văd din nou. Rachel era chiar în fața mea alături de Ingrid.

-Angel... bine ai venit în Regatul Luminilor!

În glasul lui Ingrid se putea simți mândria. Cred ca e mai încântată de acest moment decât sunt eu. Și aparent eu ar trebui sa fiu încântată...

-Ce tocmai s-a întâmplat? întreb eu nedumerită. De ce nu vă mai vedeam? Așa de naspa ați făcut portalele încât sa nu poți vedea nimic? O doamne! Am crezut că nu mai ies de acolo!

-Nu, de obicei nu este așa. Ceea ce tocmai am trecut prin a fost un test al luminii. Nu e chiar un test defapt. Orice portal are puterea de a simți sufletele întunecate pe o rază de 15 kilometri. Probabil că nu știi, dar cei care sunt malefici, adică răufăcători ca și Crilos, nu suportă lumina. De aceea și Crilos preferă să atace noaptea. Lumina puternica emanată de portal l-ar fi orbit temporal și i-ar fi dat dureri de cap astfel încât să nu poată trece intre dimensiuni și să ajungă în Regat. Astfel aici suntem mereu în siguranță. Sper că ai înțeles. Știu că totul e o incalcitura pentru tine.

-Da, am înțeles Rachel. Și sper să nu mai trebuiască să trec prin asta. A fost groaznic! Nu știam ce se întâmpla și credeam ca o să mor!

Ingrid și Rachel au început sa chicoteasca. Chiar dacă abia am cunoscut-o pe Rachel mă simt ca și cum am fi prietene de mult. Sunt foarte relaxată vorbind cu ea. Puteam glumi cu ea, puteam sa ii spun orice pentru ca știu ca înțelege. Și de obicei nu mi se întâmplă asta.

-Important e că ești bine. De acum asta va fi casa ta, spune Ingrid încântată. 

-Stai... Mai exact... unde va fi casa mea? Adică... Din câte observ regatul este foarte mare...

Și într-adevăr așa era. În fața mea se întindea o insulă imensă care era despărțită de malul pe care suntem noi de un... vid? Mda cred ca asta este.

Felicitări, Angelina. Ai descoperit cum arată un vid, ce să zic... descoperirea secolului.

CE NAI... Ok... asta chiar devine ciudat. De ce am două voci în minte? Cine ești?

Oh...  O sa înțelegi tu mai încolo. Nu e momentul potrivit.

Cred că ar trebui să îi spun cuiva... sper ca nu înnebunesc.

NU!  Nu înnebunești stai calmă!  Ți-am spus toate la timpul lor!

Ok în orice caz revenim. Deci în fața mea se putea observa ca regatul e împărțit în mai multe sectoare care se afla tot așa, pe insule distincte. Erau 5. Toate erau aproape la fel. Aveau mai multe grupări de case. Doar una, cea mai mare nu avea mai multe case. Era o cetate imensa. Celelalte patru erau așezate de o parte și de alta a insulei cu cetatea. În stânga, prima insula era înconjurată cu lava care se răspândea printre case. Presupun ca insula reprezenta elementul foc. Următoarea era formata în totalitate din pământ și piatra, reprezentând elementul pământ. Pe partea dreapta, cea mai apropiata de insula centrala reprezenta elementul aerului presupun. Erau doar grupări de case ca și în celelalte insule dar acestea erau așezate suspendat pe mai multe nivele, cu un fel de scări intre ele. Ultima insulă mi se pare cea mai frumoasă. Erau multe cascade și parauri de apa printre aceste case. Era identica cu insula de foc doar ca în loc de lavă avea apă.

-Și... Cum ar trebui să ajungem noi pe oricare dintre aceste insule? Întreb eu.

-Pai... cred ca te-ai prins ca fiecare insula reprezintă un element deci pe fiecare insula se ajunge în alt mod. Insula din mijloc este regatul în sine. Curtea urbană,  curtea regală și castelul. În curtea urbana, cea de la periferie stau majoritatea oamenilor. Acolo voi sta și eu. Tu și Rachel o sa stați în curtea regală, probabil în castel. Însă Rachel poate va trebui sa stea în casele de lângă castel, ca toate rudele regale. Doar familia regala sta în castel.

-Ca sa ajungi pe insula principala nu trebuie neapărat sa controlezi un element. Este un pod transparent care apare doar dacă ai un suflet pur. În așa fel oamenii simpli care ajung în Regat nu au cum sa ajungă pe Insulă. Sau răufăcătorii. Oamenii simpli, chiar dacă nu sunt răi,  sufletul lor nu este complet purificat.

-Deci dacă merg înainte nu voi cădea, ci îmi va apărea podul.

Logic. Asta spunea si Ingrid.

Bine bine doar mă asiguram nu sării așa.

-Da. Deci haideti înainte. Portalul se închide singur.

Chiar dacă mi sa spus ca podul va apărea, eu tot nu aveam încredere. Dar vroiam sa le arat ca sunt pregătită, ca sunt demna de aceasta lume, chiar dacă habar nu am ce ar trebui sa fac. Așa ca am pășit...

Descriere, descriere, blah,  blah,  plictiseala... știu.  Dar nam ce face. Trebuie sa mai și descriu.

Totuși sper ca va place și ca nu v-ati plictisit prea tare.

Nu uitați sa votați :* ♡