paradisul pierdut part 2

68 0 0
                                    

Cu puterea ei liniştea o va aduce; va sta şi Somnul

De veghe, ascultându-te, de nu putem şi lui să-i cerem

Să întârzie până când cântul nu-ţi sfârşeşti,

Iar tu să poţi pleca până la prima strălucire a dimineţii."

Astfel Adam grăi, rugându-şi oaspetele sfânt

Şi astfel acesta îi răspunse cu blândeţe:

"Cu grijă adresat-ai această întrebare şi vei primi

Răspuns, deşi ca să-ţi repovestesc atotputernica lucrare,

PARADISUL PIERDUT 189

Ce cuvinte sau ce limbă îngerească ar ajunge,

Şi este oare omeneasca inimă în stare să priceapă?

Dar ţie îţi voi spune, atât cât să-l slăveşti mai mult pe

Creator

Şi să devii mai fericit prin asta; de sus încuviinţare

Am primit să-ţi dau răspuns dorinţei de-a cunoaşte,

în limite foarte înguste. Mai mult, fereşte-te

Să mai întrebi şi nu-ţi lăsa închipuirea să spere

La lucruri nedezvăluite, pe care nevăzutul Rege,

Singurul Atoateştiutor, în noapte le-a învăluit,

Şi nimănui nu-i este îngăduit să afle, fie din Cer,

Fie de pe Pământ! Rămân destule să fie cercetate

Şi ştiute; cunoaşterea este la fel cu hrana,

Nevoie-având de cumpătare; cunoaşterea prea multă

Te copleşeşte şi în curând transformă

înţelepciunea în nebunie, la fel cum hrana

în van se iroseşte. Deci află că, după ce Lucifer

A fost gonit din Ceruri (aşa era numit de oastea îngerilor

Cel care între ei mai tare strălucea), se prăbuşi

în fundul gropii infernale, cu oastea lui o dată;

Iar Fiul se întoarse victorios cu Sfinţii săi

La Atotputernicul, Eternul Tată, care din tronul său

Privea mulţimea. Fiului astfel îi vorbi:

«Până la urmă Duşmanul invidios s-a înşelat,

Crezându-i pe toţi asemeni lui, rebeli; cu ajutorul lor

Voia pe tronul Dumnezeirii să se-aşeze.

Târât-a după el cu-nşelăciune pe mulţi ce nu-şi mai au

Aici locul şi totuşi îngerii, mai toţi, credinţa şi-au păstrat-o!

Destui locuitori mai sunt în Ceruri, împărăţia-ntinsă

Să o stăpânească şi templul să îl preaslăvească

Cu datini şi solemne ritualuri. Dar ca să nu se bucure

Duşmanul de răul săvârşit: de-a fi golit de îngeri Cerul,

190 JOHN MILTON

Crezând că asta o pagubă ar fi, eu pierderea aceasta

Pot să o repar şi într-o clipă pot crea o lume nouă;

paradisul pierdut part 2Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum