M-am trezit uda pe un pat ruginit in mijlocul unui loc parasit. Atmosfera lasa de dorit, miroase a cadavre si a ulei de masina incins, din cand in cand se simt si adieri usoare ale vantului. Incerc sa ma ridic, dar ceva lipicios imi sugruma picioarele. Disperarea iti acopera toate formele de gandire lucida, ti-o doboara pentru mai multe minute, ore. Te scurgi printre solutii si alergi pe calea ce reda o lumina difuza, o minciuna, o provocare, un pact. Incercarea de eliberare te satisface, dar asta inseamna ca pericolul este in plina crestere. Asta e cea mai cuprinzatoare parte a constientizarii, faptul ca se intampla doar atunci cand se atinge punctul culminat, nu lasa loc de intriga. Parerea de rau din partea celorlalti ofera defapt o tradare in mijlocul infernului, o usa inchisa in nas, chiar atunci cand aceasta este singura ta sansa. Cu ce ai mai putea ajuta un suflet ARS din temelii? Ai incercat macar sa judeci, fiindca de inteles nu o sa poti niciodata?! Sa privesti iadul pe pamant, presupunand ca acesta reprezinta unul din portalele de dupa moarte. Daca nici moartea nu iti mai poate reda pacea, e groaznic. Sa crezi ca vei fi salvat, tu, unul din 100, e absurd. Nici speranta nu mai ajuta. Ce viitor? Cand tu iti privesti sfarsitul, indreptandu-se spre tine cu satisfactie. Doliu? Sa nu il echivalam cu respectul. Respectul opereaza atat prin minte, cat si prin inima, doliul decurge ori prin una, ori prin alta, dar niciodata in acelasi timp. Aberatiile provin de la oameni care au epuizat resursele pe care le aveau , in ceva nefolositor oricum. Cat de amuzant e sa le pronunte "pareri", deja devin penibili. Deja observam ca inteligenta lor, nu este tocmai veritabila. Intamplarea face ca nimanui nu ii pasa de nepasarea mea sau a ta sau a lor . Nimanui nu ii pasa de nimic. Suntem care pe care. Si aceasta nepasare are un pret dureros: VIATA. Cum sa iti permiti sa ignori asta? Dai dovada ca locul tau aici este eronat, schimbi o linie dintr-un plan, rupi legaturi. Eroii sunt persoanele ce lupta pentru populatie, insa locurile acestora sunt ca niste functii , daca apare unul mai bun, celalalt a picat. Vor fi respectati pana cand altii le vor lua "fata". In concluzie, multumirea pentru ajutorul lor va fi o iluzie. Dar acei oameni vor avea inima jumatate scrum, nu ai cum sa il intelegi vreodata, fiindca nu vei sti cu ce parte actioneaza. Nu ai cum sa il eviti, deoarece este necesitatea ta. Evitandu-l te doare, intalnindu-l te doare, deci alege!
