Avem unsprezece ani cand s-a intamplat prima tragedie din viata mea pe care nu o voi putea uita cat traiesc. Dupa un an de stat la spital tatal meu a ajuns acasa.Era un om slab si palid la fata dea bea atunci aflasem vestea ca tatal meu Avea CANCER O BOALA NECRUTATOARE DAR IN ACELASI TIMP SI FOARTE DUREROASA. Dupa mai multe cure de citostatice tatal meu. tot la fel se simtea ba din contra era mai palid dar si mai slab.Venind de la scoala am ajuns acasa si direct la tatal meu in camera am plecat in acel moment il intrebam cu lacrimi in ochi:
-Tata ce faci?iar el uitandu-se la mine nu imi dadea nici un raspuns am fugit la mama mea care si ea cu moralul cazut la pamant si intreband-o de ce nu imi raspundea tati la intrebari ,ea imi raspunse plangand ca tatal meu si-a pierdut memoria.
Dupa un inca un an de durere si plansete am aflat ca toti medici au facut tot ce puteau pentru al salva pe unicul meu tata dar in zadar el murise
Sper ca va placut primul meu capitol din aceasta carte si va rog sa ma scuzati pentru greselile de ortografie
CITEȘTI
VIATA MEA
EspiritualAveam unsprezece ani cand in viata mea s-a produs o tragedie pe care nu o voi putea uita. Era o zi obijnuita veneam de la scoala ajunsa acasa il vedeam pe tatal meu facandu-si bagajul, iar eu cu un gand de nedumerire il intrebam curioasa :-Tata,und...
