O nouă zi de luni, o nouă zi de școală. Abia se trezise, iar părul îi era răvășit și încâlcit în ultimul hal. Se apropia de oglindă și se sperie de reflexia ei în aceasta. " arat ca naiba " își zise în timp ce încearcă să descâlcească claia aceea de păr brunet, lung și puțin ars. În trecut îi venise proasta inspirație să își toarne ca o nebună trei tuburi de vopsea blondă în cap, dar rezultatul fusese un dezastru: nu obținuse culoarea de blond dorită ci mai mult arămiu, în schimb se alesese cu părul ars . Își spală fața albă precum porțelanul, având grijă să își frece cu degetele ochii somnoroși de culoarea caprui, pentru a se mai dezmetici. Se îmbracă în uniformă și porni agale pe strada plină de elevi, la fel de adormiți precum ea,spre liceu.
Muzica dubstep îi răsuna în urechi, bubuindui în același timp în creier. Era cafeaua sa de dimineață, energizantul cel mai ieftin și mai puțin dăunător.
- Bună Adele, spuse o colegă de clasă. Cum o mai duci ?
Fata nu auzise nimic. Își scoase apatică o cască din ureche apoi o întreabă pe Victoria:
- Scuză-mă, ce ai spus ?
Victoria râse stupid pentru a nu părea o idioată. Dantura ei era superbă, la fel și părul scurt și vopsit mov.
-Te-am întrebat ce faci, ființă!
Adele nu răspunse . își continuă drumul spre clasă, acolo unde își aruncă ghiozdanul pe bancă.
" am scăpat de greutatea tâmpeniei ăsteia! " răsuflă ea ușurată, așezându-se pe scaun. Își puse ambele căști în urechi și porni o altă melodie dubstep. Victoria îi puse mâna pe umăr, iar fata se întoarse ușor exasperată, scoțându-și căștile, din nou .
- Ce vrei ?
Fata se sperie.
-Calm, te rog! Ai auzit? Avem un nou coleg în școală. E așa de drăguuț, și popular, și bun la sport, și are o postură atletică, și abdomen plat, și ochii verzi și..
Adele își înfipse din nou căștile în urechi, întorcându-se cu spatele la Victoria și replicând sec:
-Nu-mi pasă.
Victoria se enervă. orice până la frumosul ei abia venit în școală.
-Cum adică nu îți pasă??! Țipă ea,atrăgând privirile tuturor celor din clasă asupra sa.
Degeaba, căci Adele nu o auzea. Era pierdută în amintiri, în muzică.
Prima ora avea să fie una groaznică. O nouă lecție predată la matematică, un nou caiet lung scris cu formule. Când auzi sunetul clopoțelului elevii mai aveau să urle de bucurie și să îl dea pe profesor afară, în schimb se mulțumiră doar să răsufle ușurați. Adele își lua mp3 din bancă și se apucă din nou să asculte muzică.
- Și spui ca toate fetele ți-au căzut la picioare? îl întrebă Deniz pe noul elev.
- Absolut toate! Spuse Răzvan, mândrindu-se cu cuceririle sale. era conștient de faptul ca deși sosise în liceu abia de o săptămână toate elevele erau mega îndrăgostite de ochii lui superbi
- Ce să zic.. Te lauzi și tu acuma. Spuse celălalt băiat, cu o urmă de invidie în glas
- Am să îți dovedesc. voi intra intr-o clasă și îi voi spune unei eleve să fie cu mine.o să accepte înainte de a termina eu intrebarea, spuse Răzvan sigur pe el.
- N-ai decât. Ești invitatul meu
Zis și făcut . Răzvan analiză puțin clasele de la etajul la care se afla, iar apoi hotărî să între în clasa a cărei use se deschisese . Năvăli în încăpere și automat respirația tuturor fetelor se oprise. doar una stătea cu privirea ațintită în jos ,neuitandu-se la el
" probabil s-a intimidat" își zise Răzvan. Îndreptându-se spre acea fată. Își puse mâna pe banca sa, iar apoi privind-o insistent, căci nu reuși să îi repreze fetei privirea, spuse:
- Scuză-mă! Ai vrea ca noi doi.. Stii tu... Să fim împreună ?
"Spune da,spune da !" gândi el în timp ce văzu fata ridicându-se înspre el . toți cei din clasă erau cu sufletul la gură, așteptând răspunsul.
Fata trase furioasă căștile din urechi și țipă la Răzvan:
- Idiotule ! Cine dracu ești ? nu vezi ca încerc să ascult muzică?!?!
Era atât de nervoasă încât părea ca scoate aburi pe nas.
pentru prima oară Răzvan se simți... Altfel !